Poxviridae

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Poxviruses

Clasificare ştiinţifică

Familie:	Poxviridae

Genera

Subfamilia Chordopoxvirinae
   Orthopoxvirus
   Parapoxvirus
   Avipoxvirus
   Capripoxvirus
   Leporipoxvirus
   Suipoxvirus
   Molluscipoxvirus
   Yatapoxvirus
Subfamilia Entomopoxvirinae
   Entomopoxvirus A
   Entomopoxvirus B
   Entomopoxvirus C

Poxviridae, aparţine clasei 1 conform clasificării Baltimore, genomul viral fiind alcătuit din ADn dublu catenar.Infecţiile determinate de reprezentanţii acestei clase infectează atât vertebratele cât şi nevertebratele.

Cuprins

1 Structură
- 1.1 Genomul viral
- 1.2 Virionul
2 Clasificare
3 Replicare
4 Bibliografie
5 Link-uri externe

[modifică] Structură

[modifică] Genomul viral

Este format din ADN dublucatenar, format din 130000-375000 nucleotide.Genomul are o secvenţă TR (terminal repeat),şi ITR (inverted terminal repeat), situate la capetele lanţului nucleotidic.Aceste secvenţe conţin[1]:

numeroase legături A-T incomplete
O secţiune numită de conservare lungă de circa 100 baze azotate pereche.
SRS (short repeat sequences) secvenţa scurtă de repetare, cun un număr variabil de copii.
ORF -(open reading frame) secvenţă capabilă de codare a unei proteine- număr mic.Eler sunt localizate aproape de capătul terminal al secvenţei genomului, nefiind suprapuse.Dacă sunt implicate în activitatea virală , ele se localizează aproape de centrul genomului viral,iar dacă participă la acţiuni periferice (de tipul interacţie cu celula gazdă)se situează la extremitatea genomului.

Guanina şi citozina au un procent de circa 35-64%, sau 20%(Entopomoxvirus).

[modifică] Virionul

[2] Virionul are un diametru de circa 140-260nm, ADN monocatenar, putând fi găsit sub 4 forme

virus matur intracelular IMV , ce rezistă în mediul extern, fiind totuşi sensibil la acţiunea anticorpilor.
virus intracelular cu anvelopă virală (IEV) este o formă intermediară între IMV şi CEV, fiind format din particule virale ale IMV, învelite în 2 membrane glicoproteice.
virus cu anvelopă virală asociat celulei (CEV), forma extracelulară a virionului, (IEV), ataşat de celula ţintă prin filamente lungi de actină, ce ajută la transferul spre alte celule.
virus extern cu anvelopă virală (EEV) esenţial pentru răspândirea virusului la mare distanţă.

Mai există şi cea de a 5-a formă numită A-type sau ATI întâlnită la unele pox virusuri. „Prototipul” pox virusurilor este Vaccinia virus(VV,VACV) , utilizat pentru vaccinarea împotriva variolei.

[modifică] Clasificare

SubfamiliChordopoxvirinae
- GenulOrthopoxvirus; specii: Vaccinia virus; boli:: cowpox, Variolă
- GenulParapoxvirus; : Virusul Orf
- GenulAvipoxvirus; specii: Virusul variolei aviare
- Genul Capripoxvirus; specii: Virusul variolei ovine
- Genul Leporipoxvirus; specii: Virusul Myxoma
- Genul Suipoxvirus; specii: Virusul variolei porcine virus
- Genul Molluscipoxvirus; specii: Virus Molluscum contagiosum
- Genus Yatapoxvirus; specii: Virusul tumorii Yaba la maimuţ
Subfamilia Entomopoxvirinae
- Genul Entomopoxvirus A; specii: Melolontha melolontha entomopoxvirus
- Genul Entomopoxvirus B; specii: Amsacta moorei entomopoxvirus
- Genul Entomopoxvirus C; specii: Chironomus luridus entomopoxvirus

[modifică] Replicare

Replicarea este un proces ce se desfăşoară în căteva stadii:

Legarea de un receptor (necunoscut) de pe suprafaţa celulei ţintă
Pătrunderea în celula ţintă unde are loc procesul „developării” virusului:
- Membrana externă este lizată iar particulele virale pătrund în celulă
- Particulele virale, sunt îşî pierd şi a 2-a membrană, ceea ce permite eliberarea nucleului în citoplasmă.Are loc „sinteza ” genelor astfel: genele tinere sunt sintetizate primele, ele având rol în codarea proteinelor non-structurale, inclusiv a proteinelor necesare pentru replicarea virală, sinteza având loc înainte de replicarea genomului.Proteinele mature sunt sintetizate după replicarea genomului viral, fiind necesare pentru codarea proteinelor structurale ale particulelor virale.Asamblarea acestor proteine este un proces complex ce are loc la nivelul citoscheletului.Mecanismul de replicare virală este unul neobişnuit pentru un virus cu ADN dublucatenar, deoarece procesul genomică foloseşte mecanisme proprii, replicarea având loc în citoplasmă (la majoritatea virusurilor ADN replicarea are loc în nucleu cu folosirea mecanismelor de replicare ale celulei gazdă).