Râul Nera
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Codul Râului | VI.1 | ||||
| Date geografice | |||||
| Zonă de izvorâre | Munţii Semenic | ||||
| Cotă la izvor | m.d.M. | ||||
| Emisar | Dunărea | ||||
| Cotă la vărsare | |||||
| Punct de vărsare | |||||
| Diferenţă de altitudine | m. | ||||
| Date hidrologice | |||||
| Bazin de recepţie | 1240 km². | ||||
| Lungimea cursului de apă | 124 km. | ||||
| Debit mediu | m³/s. | ||||
| Debit maxim înregistrat | m³/s. | ||||
| Debit minim înregistrat | m³/s. | ||||
| Date generale | |||||
| Ţări traversate | România: Judeţul Caraş-Severin Serbia, Voivodina |
||||
| Localizare | |||||
| Afluenţi | |||||
| Afluenţi de stânga | Nergăniţa, Prigor, Rudăria, Valea Mare, Şopotu, Bârzu, Boiniţa, Răchita, Ogaşu Rogozului, Ogaşu Babei, Ogaşu Mare, Haimeliug, Ogaşu Porcului, Ulmu Mic, Ulmu Mare, Ogaşu Porcariului, Şuşara, Fântâna Seacă | ||||
| Afluenţi de dreapta | Nergana, Coşova, Miniş, Agriş, Lăpuşnicu, Oreştica, Moceriş, Ducin, Bresnic, Arsa, Meliugel, Ogaşu Alunilor, Radovanu, Valea Rea, Padina Seacă, Beu | ||||
| Principalele localităţi traversate | Borlovenii Noi, Borlovenii Vechi, Prilipeţ, Dalboşeţ, Bârz, Şopotu Nou, Driştie, Sasca Română, Sasca Montană | ||||
| Principalele baraje | |||||
| Principalele porturi | |||||
| Principalele poduri | |||||
| Alte obiective | {{{alte-obiective}}} | ||||
| editează acest cadru | |||||
Nera (sârbă: Nera sau Нера, maghiară: Néra) este un râu de 124 km lungime din România şi Serbia.
Cuprins |
[modifică] România
Nera izvorăşte din Munţii Semenic, în estul Banatului, la sud de oraşul Reşiţa, în judeţul Caraş-Severin, fiind formată la confluenţa a două braţe Nergana şi Nergăniţa. Curge drept spre sud de la vârful Piatra Grozbe, de unde izvorăşte. La satul Borlovenii Vechi, se întoarce către sud-vest, primind ca afluent pe Rudăria, şi trecând pe lângă numeroase sate, printre care Prilipeţ, Dalboşeţ şi Moceriş, până ce ajunge la Şopotu-Nou unde se întoarce către nord-vest. Trece apoi pe lângă satele Sasca Română, Sasca Montană, Slatina-Nera şi Naidăş de unde devine râu de graniţă între România şi Serbia, pentru ceilalţi 27 km.
[modifică] Râu de graniţă
În secţiunea de graniţă, Nera curge prin depresiunea Biserica Albă (Belocrkvanska kotlina; chirilică: Белоцркванска котлина). Printre aşezările de pe malul ei se numără Lescoviţa, Zlatiţa şi Socol pe malul românesc, în timp ce pe cel sârb există un singur sat situat chiar pe râu, Kusić, mai multe aşezări aflându-se în vecinătatea apei: Kaluđerovo, oraşul Biserica Albă, Vračev Gaj şi Banatska Palanka. La Vračev Gaj, râul se întoarce către sud şi se varsă în Dunăre, în apropiere de satul Stara Palanka.
În ultima secţiune, are 20-40 m lăţime, adâncime variabilă, şi, cum albia e formată în principal din pietrişuri, formează limanuri cu ape tulburi. Gura de vărsare este o destinaţie populară printre amatorii de pescuit.
Nera drenează o suprafaţă de 1.240 km², aparţinând bazinului hidrografic al Dunării, şi nu este navigabilă.
[modifică] Vezi şi
- Râuri în România
- Râuri în Serbia
[modifică] Referinţe
- Mala Prosvetina Enciklopedija, A treia ediţie (1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
- Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6
