Radio România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

[modifică] Debuturile radiofoniei în România

Radiofonia românească a debutat în 1908 prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanţa, aparţinând Serviciului Maritim Român.

În anul următor marina militară a instalat trei posturi la Călăraşi, Giurgiu şi Cernavodă. În 1912, datorită întreruperii totale a legăturilor telefonice şi telegrafice prin fir, România a fost în pericol de a nu comunica cu aliaţii săi.

Cu concursul inginerului Vintilă Brătianu, inginerul Emil Giurgea a reuşit să instaleze în Parcul Carol I un post de emisie-recepţie de 12 kW. De energia electrică necesară s-a ocupat inginerul Dimitrie Leonida. Până în 1928, în România fuseseră instalate numeroase posturi de radiocomunicaţii.

În 1921, dintr-o initiaţivă guvernamentală s-a infiiţat o reţea de posturi radiotelegrafice care acoperea teritoriul ţării.

Între 1925 - 1928, un grup de radioamatori al cărui iniţiator a fost Dragomir Hurmuzescu (1865 - 1954) au militat pentru înfiinţarea postului national de radiodifuziune. Profesorul Hurmuzescu a creat la sfârşitul anului 1924 Asociaţia Prietenii Radiofoniei, în cadrul Institutului Electrotehnic, înfiinţat tot de el.

Din iniţiativa acestui grup s-a deschis în 1920 un curs de radiocomunicaţii la Universitatea Bucureşti. În anul 1925 s-au înregistrat progrese importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir şi radiofoniei.

La 19 noiembrie 1925, ora 15, în cadrul expoziţiei Luna Bucureştilor, a fost efectuată prima emisiune în limba română cu un post de tip Levy de 50 de waţi, efectuată de inginerul C. Cottescu, cu un program de divertisment.

În 1927, profesorul Dragomir Hurmuzescu emitea de doua ori pe săptămână, pe lungimea de unda de 350 de metri, emisiuni pentru 2000 de abonaţi.

La 7 aprilie 1928, Societatea de Difuziune Radiotelefonică din Romania a comandat la firma Marconi's Wirelles Telegraph Company Ltd. din Londra un post de emisie cu o putere de 12 kW, a cumpărat imobilul din Str. General Berthelot nr. 60, unde s-a instalat sediul central, şi un teren de 10 ha situat în comuna Băneasa, unde s-a instalat o antenă puternică.

În aceste condiţii a fost posibilă prima emisiune a postului Radio Romania, joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17.

Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie. A urmat un program muzical, ştiri de presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, ştiri sportive.

În zilele următoare, emisiuni similare au fost transmise intre orele 17.00 - 19.00 si 20.30 - 24.00, programul îmbogaţindu-se cu noi rubrici.

În dezvoltarea Radiodifuziunii Române trebuie menţionată şi contribuţia adusă de inginerul Gh. Cartianu (1907 - 1982), angajat al Societatii de Radiodifuziune, Studioul Bucureşti şi la staţia de emisie Otopeni (1933 - 1934), profesor la Institutul Politehnic Bucureşti, membru corespondent al Academiei Romane. El a participat la realizarea primelor studiouri de radiodifuziune din Bucureşti, a staţiei Bod, a efectuat emisiuni experimentale şi a contribuit la realizarea primelor radiorelee româneşti precum şi a staţiei de emisie Tâncăbeşti (1949).

La început, la Radio Bucureşti lucrau 17 persoane. Printre ele: inginerul Emil Petrascu - Director Tehnic, Domnica Păun Ghiţescu - Şefa Secretariatului General, Margareta Marinescu - prima crainică, Radu Vasilescu - crainic sportiv.

Pentru ca publicul sa aibă acces la acest nou mijloc de comunicare, se propune în acea perioada scăderea taxelor la importul de aparate de radio. Programele se dezvoltă considerabil şi datorită instalării unui nou emiţător de 12 KW la Băneasa. În ciuda dificultăţilor tehnice, numarul orelor de emisie creşte în fiecare an: de la 305 în 1928, la 2200 în 1929, 2264 în 1931; 2936 în 1932 ; 3250 în 1933; 3517 în 1934.

[modifică] Câteva date importante:

• 1928: joi 1 noiembrie la ora 17, se difuzează oficial prima emisiune a postului Radio România.

• 1929: pe 12 ianuarie se difuzează prima emisiune pentru cei mici, "Ora copiilor", apoi pe 23 ianuarie se transmite prima piesă de teatru - poemul liric „O toamnă”, de Alfred Mosoiu. La 14 aprilie se difuzează în direct de la Opera Română „Aida” de Giuseppe Verdi.

• 1929: în februarie au loc primele cursuri de limba gemană şi franceză

• 1930: în acest an apare Universitatea Radio, continând conferinţe ţinute de personalităţi ale intelectualitaţii româneşti, din perioada interbelică. Tot în acel an apar emisiunile "Ora sătenilor" şi "Ora şcolarilor". Este transmis pentru prima oară un miting aviatic.

• 1932: pe 11 februarie 1932, se inaugurează "Studioul Mare", din strada General Berthelot.

• 1930: pe 21 martie, se face prima transmisie a unei opere din studio (Bărbierul din Sevilla de Rossini).

• 1930: sunt construite primele studiouri apropriate sau "săli de audiţie" cum se chemau în acea perioadă. Toate în imobilul din strada General Berthelot, nr 60.

• 1932: pe 20 octombrie apare "Legea pentru crearea unui fond necesar dezvoltarii reţelei naţionale de relee". Aceasta oferă cadrul legal pentru dezvoltarea tehnică a reţelei naţionale de radiorelee. De asemenea 1932 este anul cand putem spune ca Radio Romania International a fost "creat". Primele emisiuni în limbi străine (franceză şi germană), nişte "miniaturi de emisiuni vorbite" cu referire la specificul românesc, sunt difuzate pe frecvenţa Radio Romania.

• 1933: pe 11 iunie are loc prima transmisie a unui meci de fotbal internaţional: România - Iugoslavia.

• 1936: la 1 ianuarie este pus in funcţiune emiţătorul de la Bod, de 150 KW, pe unde lungi.

• 1936: pe 4 aprilie, Societatea de Difuziune Radiotelefonică devine Societatea Română de Radiodifuziune

• 1937: în acest an, Societatea se dotează cu o organigramă: un Consiliu de Administraţie, care fixa principiile de organizare si conducere; un Comitet de direcţie, care controla activitatea Societăţii; o Direcţie Generală, care includea Directorii adjuncţi şi Secretariatul general (arhiva şi registratura); o Direcţie a programelor vorbite şi muzicale; o Direcţie tehnică; Direcţia contencios; Direcţia administrativă; Direcţia comercială. Exista un Preşedinte şi un Director general numit de Consiliul de Administraţie.

• 1937: pe 20 februarie se lansează, la radio, Maria Tanase

• 1937: este anul în care începe sa emită, experimental, postul internaţional pe unde scurte, lungimea de undă de 32,5 m, cu o putere de 300 W

• 1937: pe 31 decembrie Societatea Română de Radiodifuziune este trecută în subordinea directă a Preşedinţiei Consiliului de Ministri

• 1938: pe 28 august, un decret promulgat de regele Carol al II-lea prevedea ca toate instituţiile publice, cu caracter propagandistic, să treacă sub directa supraveghere a Subsecretariatului de Stat al Presei şi Propagandei. Decretul viza, desigur, şi Societatea Română de Radiodifuziune. Titularul Subsecretariatului de Stat avea dreptul să-i înlocuiască pe cei doi administratori ai Consiliului de Administraţie. În competenţa Consiliului, ramânea, astfel, doar gestiunea financiară a societăţii.

În pofida perioadei dictaturii, radioul îşi continuă misiunea. În programul din anul 1938, partea vorbită deţinea un procent de 22,37 %, iar muzica 52,32 %.

• 1939: la 8 octombrie, a fost inaugurat la Chişinău Radio Basarabia, cu un program propriu de emisiuni în limba română şi în limba rusă. Numărul abonaţilor în 1938 era de 274 314 iar în 1939 de 319 408.

• 1939: pe 12 februarie a fost lansată o emisiune românească pentru America, ca mijloc de propagandă pentru participarea României la Expoziţia Universală de la New York". În program: Poema română de George Enescu, o melodie populară în interpretarea Mariei Tănase, orchestra lui Grigoras Dinicu, interpretand o hora caracteristica, arii populare romanesti, in interpretarea Valentinei Cretoiu Tassian si a lui G. Folescu.

• 1941: pe 2 noiembrie 1941 se deschide Radio Moldova la Iaşi.

• 1941: în acest an ia fiinţă Corul Radio. Numărul de abonaţi la 31 decembrie 1942 era de 283.909. Apar emisiuni noi: Ora ostăşească germano-română; ora ostăşească italo-română; Oraşe româneşti; Transilvănenii şi cultura română etc.

• 1943: creşte importanţa emiţătoarelor din teritoriu: se instalează noi emiţătoare purtând fiecare câte un nume - Moldoviţa, Dobrogea, Argeş, Gloria, Piatra, Carpaţi, Bucegi, Olt. Acestea îşi dovedesc din plin utilitatea în august 1944, când, pentru câteva zile, posturile mari de la Băneasa şi Bod nu mai pot emite.

În condiţii de război, deşi evacuarea şi dispersarea componentelor Societăţii de Radiodifuziune s-a produs începând cu 22 aprilie 1944, difuzarea programelor a fost asigurată fără întrerupere, chiar şi în momentele grele din august 1944.

• 1944: pe 23 august se difuzează mesajul regelui către ţară şi proclamaţia guvernului.

• 1944: pe 24 august - sediul Societăţii Române de Radiodifuziune este distrus de un bombardament german. Numarul de abonaţi la 31 decembrie 1944 scade la 96.759

Evenimentele politice care se succed cu repeziciune la finele războiului afectează structurile şi activitatea instituţiei. Se fac schimbări politice majore.

Noul Regulament de organizare şi funcţionare, al Societăţii Române de Radiodifuziune, menţionează existenţa unei subdirecţii generale de programe, cu o direcţie politică, una culturală şi alta muzicală. Deosebirea faţă de Regulamentul anterior este politizarea. Coordonata politică devine determinantă pentru toate emisiunile.

• 1948: pe 11 iunie se produce naţionalizarea Societăţii Române de Radiodifuziune. Ore de emisie: 4.333 în 1945; 4.200 în 1946; 4.399 în 1947; 5.975 în 1948; 9.012 în 1950. De acum tendinţa este crescătoare.Abonaţi: 139.104 în 1945; 181.210 în 1946; 1.326.406 în 1956; 1.920.157 în 1965

• 1949: la Tâncăbeşti este pus în functiune un emiţător de unde medii, pe frecvenţa de 855 kHz - 1500 kilowaţi

• 1951: pe 10 noiembrie apare "Revista de Programe a Radiodifuziunii"

• 1952: este inaugurată clădirea actualului sediu, începută în 1949

În 1954 Societatea de Radiodifuziune emitea pe doua programe. 1954 este anul cand încep să apară treptat, studiourile locale odată cu dezvoltarea emiţătoarelor pe unde medii în teritoriu.

• 1954: pe 15 martie se inaugurează Radio Cluj - Napoca

• 1954: pe 6 iunie Radio Craiova

• 1955: Radio Timişoara

• 1956: apare Televiziunea Română, cu care Radio România formează împreuna instituţia numită Radioteleviziunea Română

• 1958: Radio Târgu Mureş

• 1961: este inaugurat Studioul de Concerte "Mihail Jora

În 1965 studiourile regionale emiteau 4.088 de ore de program, iar în 1971, 8.395 de ore. Tot în anii 60 se inaugureză primele emisiuni pe unde ultrascurte – banda est, prima oara pe frecvenţele de sunet ale Televiziunii şi apoi pe frecvenţe proprii. Radiodifuziunea iniţiază astfel un al treilea program, experimental. Se difuzau în general emisiuni de muzică clasică.

• 1967: în acest an începe sa funcţioneze pe litoral, Radio Vacanţa.

• 1973: în martie apare Programul 3 (pentru tineret)

În anii 70 şi începutul anilor 80, cele trei canale ale Radiodifuziunii difuzau 56 de ore pe zi: 24/24 pe Programul 1, 19 ore pe Programul 2 si 11 ore pe Programul 3.

• 1985: acesta este anul desfiinţării, din ordin politic, a studiourilor regionale. Programul 1 şi Programul 2 îşi reduc emisia la 18 ore pe zi fiecare iar Programul 3 la 11 ore.

• 1989: data de 22 decembrie a acelui an a însemnat pentru Radio Romania şi pentru societatea românească, un moment de rascruce si un examen. Din acel moment, Radio România îşi redeschide staţiile regionale iar evoluţia instituţiei este una ascendentă.

• 1990: în acest an a fost înfiinţat studioul regional Constanţa; tot atunci începe să emită şi Antena Bucureştilor - devenit în 1998 Radio Bucureşti.

• 1994: este votată pe 17 iunie Legea 41, privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune. Prost inspirată, aceasta lege limitează din start o eventuală evoluţie şi dezvoltare a radiodifuziunii publice.

• 1996: dupa modelul Radio France, se decide reorganizarea programelor de emisie, înfiintându-se trei canale naţionale: România Actualităţi, România Cultural şi România Tineret, 11 redacţii specializate şi un Departament al Posturilor Teritoriale si Locale.

De fapt numai doua sunt astăzi, cu adevarat naţionale: România Actualităţi şi România Cultural.

• 1997: pe 24 martie începe să emită Radio Romania Muzical. Nici pâna astăzi nu s-au gasit suficiente frecvenţe pentru a transforma acest canal într-unul naţional.

• 2000: în acest an începe modernizarea unor echipamente specifice. Începe digitalizarea posturilor regionale. Cabinele de emisie şi de producţie din str. Berthelor sunt de asemenea digitalizate. Încep sa fie date în folosinţă emiţătoare noi FM, banda vest.

• 2003: la finele anului, Radio România Internaţional îşi diversifică formulele de transmisie, devenind parte a unei reţele internaţionale de emiţătoare (transmisie prin satelit, via Internet în formulele real audio şi audio la cerere, transmisie terestră în FM şi AM prin parteneriat cu posturi de radio private, posibilităţi de receptie prin telefonie mobilă şi Wi-Fi);

• 2004: din 1 octombrie Radio România Tineret dispare din FM şi se transformă în "Radio3Net" emiţând exclusiv pe internet la www.radio3net.ro

• 2005: dupa emisia pe internet, Radio Romania începe să difuzeze programele sale în sistemul digital DAB-T în Bucureşti şi împrejurimi.

De la prima emisie numai pe unde lungi, în prezent canalele Radio Romania sunt difuzate pe unde lungi, medii, ultrascurte, scurte, satelit, internet şi DAB-T.