Secundă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Secunda este o unitate de măsură pentru timp. În Sistemul Internaţional este una dintre cele şapte unităţi fundamentale. Simbolul pentru secundă este s.

Definiţia secundei a fost iniţial legată de perioada de rotaţie a Pămîntului în jurul propriei axe, prin împărţirea unei zile solare medii în 24 de ore, a fiecărei ore în 60 de minute, şi a fiecărui minut în 60 de secunde. Acest mod de definire a fost suficient de precis pînă cînd au apărut ceasuri mai exacte care au dovedit că rotaţia Pămîntului nu are o perioadă constantă.

Începînd cu anul 1968, printr-o rezoluţie a Conferinţei Generale de Măsuri şi Greutăţi, secunda a fost definită în raport cu proprietăţile atomului de cesiu (Cs), astfel:

"Secunda este durata a exact 9 192 631 770 de perioade ale radiaţiei ce corespunde tranziţiei dintre cele două niveluri hiperfine ale stării fundamentale ale atomului de cesiu 133 în repaus la temperatura de 0 K."

Starea fundamentală a atomului de cesiu este definită în absenţa oricărui cîmp magnetic exterior. Menţionarea temperaturii a fost adăugată în anul 1997 la o întrunire a Biroului Internaţional de Măsuri şi Greutăţi.

[modifică] Origine

Denumirile iniţiale pentru subdiviziunile orei erau în latina medievală "pars minuta prima" şi "pars minuta secunda" (adică parte mică de primul rang şi respectiv parte mică de rangul al doilea). Prin simplificarea acestor expresii s-a ajuns la minutul şi respectiv secunda de astăzi.

Numărul 60 folosit în divizarea orei şi a minutului este probabil moştenit de la sistemul de numeraţie în baza 60 folosit de babilonieni. Se bănuieşte că ziua a fost împărţită pentru prima dată în 24 de părţi de către vechii egipteni.