Separaţia puterilor în stat
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Portal Politică |
Acest principiu separă funcţiile puterii statale în putere legislativă, executivă şi juridică (legislativ, executiv, juridic) cu menţiunea că aceste funcţii nu trebuie să se afle în aceeaşi mână.
Acest principiu a fost anunţat încă de către John Locke ("Two treatises on government" 1690) şi mai ales de C. de Montesquieu ("De l'esprit des lois" 1748) în lupta împotriva statului absolutist, constituind baza statului constituţional modern. Prin transmiterea funcţiilor către Parlament, guvern şi administraţie, precum şi către judecători independenţi, puterea statală este ţinută, prin intermediul unor controale reciproce, în echilibru (echilibrul puterilor), cetăţenii fiind astfel apăraţi de potenţialele intervenţii despotice ale statului.
În zilele noastre şi federalismul este deseori o formă de separare a puterilor. În ceea ce priveşte dictaturile, aici principiul separaţiei puterilor nu îşi găseşte aplicare, pentru că puterea legislativă şi cea executivă se află în acest caz de cele mai multe ori în aceleaşi mâini, iar independenţa sistemului juridic este în general limitată sau chiar încălcată complet.
