Telciu, Bistriţa-Năsăud
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
Judeţ | Bistriţa-Năsăud | |||
Atestare | 1245 | |||
Primar | , , din [[|]] | |||
Suprafaţă | km² | |||
Populaţie (2007) | 5.261 | |||
Densitate | loc./km² | |||
Amplasare | ||||
Sate | ||||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
Sit web | ro [ ] | |||
{{{note}}} |
---|
Telciu (în maghiară Telcs, în germană Teltsch) este o localitate în judeţul Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România.
Situat pe cursul mijlociu al Văii Sălăutei, la vărsarea râului Telcişor în Sălăuta, la S-E de masivul vulcanic al Tibleşului şi la S-V de munţii Rodnei. Comuna Telciu este formată din satele: Telciu, Fiad, Telcişor şi Bichigiu. Suprafaţa localităţii este de aproximativ 24000Ha.
Se învecinează cu:
- Romuli în N
- Dragomireşti(Maramureş) în N-E
- Rebra şi Rebrişoara în E
- Coşbuc în S
- Runcu Salvei(Salva), Suplai, Zagra în V
Cele două râuri ce străbat localitatea izvorăsc din: Şetref(Sălăuta),străbate localitatea Romuli şi satul Fiad colectând apele Văii Strâmbei şi a Văii Fiadului,precum şi alte izvoare din munţi;-Telcişorul izvorăşte de pe versantul sudic al munţilor Rodnei şi adună în avale o serie de pâraie ca: V.Nisipului, V.Seacă, V.Poienii, V.Luştii, V.Prisăcele, V.Stejarului şi foarte aproape de vărsarea în Sălăuta celebra Vale a lui Stan zisă şi Valea Dragostei.
Localitatea Telciu dispune de o mare întindere montană şi deluroasă, acoperită cu păduri de foioase şi conifere pe care mai marii localităţii nu au reuşit încă să le defrişeze în totalitate, precum şi pasuni. Fauna este reprezentată de câteva exponate de urşi, lupi, căprioare şi iepuri ce au supravieţuit vânătorilor ilegale organizate de cei ce îşi permit.Să sperăm că cei ce au puterea vor reuşi să mai salveze câte ceva din fauna şi vegetaţia căzută în mâinile unor balauri zonali,şi se vor concentra mai mult pe dezvoltarea agroturismului,zona merită,e splendidă.Merită vizitată peştera TĂUŞOARELE din Munţii Rodnei,una dintre cele mai lungi peşteri din Europa.Recent a fost inclusă în nou înfiinţatul Parc Naţional al Munţilor Rodnei, şi totuşi drujbele mai susură balada banului murdar.
[modifică] Scurt istoric
Date exacte despre întemeierea localităţii nu există, iar prima atestare documentară apare în 1245 într-un document al regelui maghiar Bela al IV-lea prin care vorbea de ţinutul Vallis Rodnensis, care se bucură de drepturi şi imunităţi deosebite avute din vechime. Numele localităţii se pare că ar proveni din slavonul "CHSECH" care înseamnă viţel. Numele se datorează faptului că locuitorii acestor meleaguri se îndeletniceau cu creşterea viţeilor. În documentul emis de regele maghiar localitatea apare cu numele Chsech,şi era vorba de o însărcinare către comitele secuilor şi preciza să fie ocupat teritoriul comunelor din Valea Rodnei şi să fie administrate după drepturile şi imunităţiile din vechime,iar din vechime să fie date la tezaurul regal anual 130 de mărci de aur. În acest document se precizează cu numele: "oppidum Radna(Rodna), Sanct Gurgh(Sangeorz), Rebra, Nyrmezeu(Feldru), Naszod(Nasaud), Salva, Chsech(TELCIU),Macold(Mocod)şi Zagra". Numele localităţii a progresat în timp de la Chsech la Csech, Check, Telc, Telici şi apoi la Telciu.
Bistriţa Bârgăului | Braniştea | Budacu de Jos | Budeşti | Căianu Mic | Cetate | Chiochiş | Chiuza | Ciceu-Giurgeşti | Ciceu-Mihăieşti | Colibiţa | Cormaia | Coşbuc | Dumitra | Dumitriţa | Feldru | Galaţii Bistriţei | Ilva Mare | Ilva Mică | Josenii Bârgăului | Leşu | Lechinţa | Livezile | Lunca Ilvei | Maieru | Matei | Măgura Ilvei | Mărişelu | Miceştii de Câmpie | Milaş | Monor | Negrileşti | Nimigea | Nuşeni | Parva | Petru Rareş | Poiana Ilvei | Prundu Bârgăului | Rebra | Rebrişoara | Rodna | Romuli | Runcu Salvei | Salva | Sărăţel | Sânmihaiu de Câmpie | Şieu | Şieu-Odorhei | Şieu-Măgheruş | Şieuţ | Şintereag | Silivaşu de Câmpie | Suplai | Spermezeu | Şanţ | Târlişua | Teaca | Telciu | Tiha Bârgăului | Uriu | Urmeniş | Zagra
BN Acest articol despre o localitate din judeţul Bistriţa-Năsăud este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.