Tu Fu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tu Fu sau Du Fu (chin. 杜甫; *n. 712 in Duling lângă Chang'an †d. 770 in Leiyang) el a mai purtat numele de Dù Shàolíng (杜少陵) sau Dù Gōngbù (杜工部) a fost împreună cu poetul Li Bai unul dintre cei mai importanţi poeţi chinezi din timpul dinastiei Tang. Spre deosebire de Li Bai cele mai multe dintre poeziile sale au fost proteste politice, critizând foametea, sărăcia şi nedreptăţile sociale îndurate de poporul chinez.
[modifică] Biografie
Primele încercări ale sale de a fi luat la curtea imperială s-a soldat cu eşec, la urmă reuşeşte la examen cu un calificativ excepţional, ajungând astfel pe un post de mare demnitar la curtea împăratului Suzong. O perioadă scurtă face o carieră politică strălucită dar după câţiva ani murind protectorul său coboară scara ierarhică de la curte.
In perioada sa de declin politic începe să scrie versuri, dintre poeziile lui s-au păstrat un număr de 1 400 până azi dintre care cele mai renumite sunt Trei sute de versuri Tang (chin. 唐诗三百首, Tangshi sanbai shou) numărul exact de poezii fiind de fapt 310.In anul 744 întâlneşte pe Li Bai cu care leagă o prietenie strânsă însă unilaterală, fiind mai tânăr îl admiră pe Li Bai care era deja renumit.
Rebeliunea An Lushan din perioada 755-764 a produs multe suferinţe şi pierderi poporului chinez (din 53 de milioane rămâne o populaţie de numai 17 milioane, restul morţi sau goniţi din ţară) care l-a dezorientat din punct de vedere politic pe poet căzut în dizgraţie.
Ultimii ani din viaţă îi petrece în stare de sărăcie în provincia Sihuan, fiind sprijint de un prieten ajuns demnitar la curte, din cauza rebeliunii se refugiază din oraş, ajungând mai târziu sfătuitorul militar a lui Yan Wu în conflictele cu Tibetul.
Meritele poetului Du Fu au fost recunoscute mult mai târziu după moartea sa, totuşi operele sale au influenţat literatura chineză şi în mod deosebit cea japoneză.
