Valea Vaserului
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Consultaţi manualul de stil şi îndrumarul, apoi daţi o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în aprilie 2007. |
 |
Articolele „Vişeu de Sus” şi „Valea Vaserului” ar trebui unite. |
[modifică] Valea Vaserului şi Vişeu de Sus
Aflată în partea estică a oraşului Vişeu de Sus. Are o lungime de 40 km. Este o vale care aparţine râului Vaser. Pe valea Vaserului circulă, pufăind din greu, cu maxim 30 km/h, ultima „mocăniţă” de la noi. Vreo 40 de kilometri. Pe vale, unde singurul acces este bătrâna „maşină cu aburi” care îşi toarnă nisip pe „cale” şi îşi ia avânt pe o pantă de câteva grade înclinaţie, circulă mai tot timpul forestierii şi, din când în când, câte un grup de turişti dornici de o experienţă inedită.
[modifică] Potenţialul natural şi antropic al Vişeului
Izvoarele de ape minerale existente chiar în oraş evidenţează o fostă activitate vulcanică, iar zăcămintele bogate în polimetale de pe valea Vaserului sunt mărturie a unor vechi erupţii vulcanice.
Culoarele Vişeului sunt principala axă de circulaţie maramureşeană, fiind mărginită la est de treapta unor munţi de mică înălţime, care formează bordura marilor înălţimi ale Munţilor Maramureşului. La est culoarul este dominat de culmea Vişeului, iar în apropiere de vărsarea Vişeului în Tisa, valea se îngustează în defileu.
Un obiectiv natural de mare valoare îl reprezintă Valea Vaserului, care izvorăşte din Muntele Ignătescu. Aceasta are un mare potenţial oferind componentele esenţiale ale ambianţei umane: peisaj, pământ, aer, apă, dar mai ales omenie.
Zona oferă produse alimentare naturale turiştilor, pregătite după obiceiurile tradiţionale ale locului (coleşă cu brânză, jumări din slănină şi cârnaţi afumaţi; balmoş; mămăligă cu smântână şi urdă dulce), dar şi după preferinţele acestora. Oraşul are o poziţie geografică situată la limita unor zone de interes turistic şi intersecţia unor trasee şi circuite turistice. Pe Valea Vaserului există turism încă de la începutul secolului XX. Importantă pentru Valea Vaserului este mocăniţa, trenul cu aburi, care duce până la staţia Cozia.
Linia ferată pe ecartament îngust (760 mm) a fost construită între anii 1930—1933. Lungimea căii ferate este de 56 kilometri. Locomotivele, model „REŞIŢA”, sunt fabricate în anii ‘50.
Cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu 1.100 m, plecarea din Vişeu fiind la altitudinea de 600 m. Greutatea locomotivei este de 24.8 tone cu combustibil, iar goală de 20 tone.
Trenul încă circulă în scopuri industriale, pentru exploatarea lemnului, unul doar pentru turişti va fi din vara lui 2004. Vagoanele pentru turişti pot fi:
- Vagoane terasă
- Vagoane clasă
Există şi vagoane pentru materiale, platforme şi lemn. Ţinut împădurit, străbătut de o cale ferată forestieră de ecartament îngust (760 mm), ce oferă pasionaţilor de excursii feroviare, şi nu numai, peisaje deosebite pe un parcurs de aproximativ 60 km. De-a lungul liniei veţi descoperi cele mai pitoreşti forme ale naturii: maluri abrupte ce pornesc chiar de lângă linie, păduri seculare enigmatice şi reci, stânci masive străbătute de tuneluri, cum nu aţi mai întâlnit în alte zone. Aici „bătrâna mocăniţă” duce cu greu vagoanele în inima pădurii patinând şi aruncând scântei. Sunt necesare două opriri pentru alimentarea cu apă şi chiar „tenderul” improvizat - vagonetul cu buşteni pentru foc - trebuie completat. La prima călătorie, drumul vă va părea destul de lung, dar opririle pentru fotografii vă vor face să pierdeţi noţiunea timpului real.
[modifică] Monumente pe Valea Vaserului
În anul 1909 pe Valea Vaserului la Făina se ridică o capelă şi tot acum sunt terminate două cabane la Staţiunea Şuligu. Pe valea Vaserului se poate practica vânătoarea. Se poate vâna în funcţie de sezonul de vânătoare: 1 septembrie şi 15 decembrie sezonul de cerbi, pentru mistreţi între 1 august şi 15 februarie, pentru urs trebuie aprobare specială, iar pentru cocoşul de munte 1 aprilie- 15 mai, pentru alte animale.
[modifică] Valea Vinului
Valea Vinului ca loc de agrement şi apele minerale de aici. Izvor de apă minerală („borcuţ” denumirea locală).
[modifică] Potenţialul turistic antropic al zonei Vişeu de Sus
Este reprezentat de bisericile de lemn şi de arhitectura gotică a bisericilor construite după 1835. Biserici şi mănăstiri precum: Biserica Greco-Catolică azi ortodoxă construită între anii 1832-1844, ctitoria preoţilor Vasile Roşca şi Simeon Pop. Biserica ortodoxă din 1832. Biserica romano-catolică construită între anii 1912-1918 cu hramul „Ioachim şi Ana”, ctitor preot Schiller Carol, architect Italian Maretti Augustino.
Biserica romano-catolică Mănăstirea de pe Valea Scradei. Pe hotarul ei a fost o mănăstire, biserica veche a fost adusă în anul 1762 în sat (pe atunci). În fiecare an, pe data de 8 septembrie se obişnuieşte să se meargă în pelerinaj.
Mai există o construcţie de biserică din lemn în curtea spitalului orăşănesc. Mai este de menţionat Biserica ortodoxă construită între anii 1933-1937, ctitor preot Sebastian Sârcu. Biserica ortodoxă din centrul oraşului. Un obiectiv însemnat îl reprezintă şi cimitirul evreiesc. Şi să nu uităm de cartierul de etnici germani Ţâpţărai (Zipserai).
[modifică] Accesul în zona Vişeu se Sus
- Dacă pleci din vestul Europei există posibilitatea de-a veni cu avionul până la Bucureşti sau chiar până la Cluj. Apoi până la Baia-Mare. Sau prin pasul Şetref până la Vişeu de Sus.
Cu maşina se poate pe următoarele drumuri:
- DN 18 care face legătura între Baia-Mare şi Iacobeni (deci cu a Maramureşului cu judeţul Suceava).
- DN 17 C care face legătura între Năsăund-Săcel-Moisei. Din Moisei, din zona de intersecţie, spre stânga spre Vişeu de Sus.
De vei veni cu maşina dinspre Baia-Mare sau Satu-Mare va trebui mai întâi să ajungi până la Sighetu-Marmaţiei pe DN 18.
- Acces la marile pieţi: legătură cu Moldova (pasul Prislop); cu Transilvania prin pasul Şetref; cu Baia-Mare prin Sighet.
Distanţele dintre Vişeu de Sus şi celelalte oraşe:
- Între Vişeu de Sus şi Sighetu-Marmaiei: 60 km
- Între Vişeu şi Municipul Baia-Mare: 120 km
- Între Vişeu şi Borşa: 36 km
- Între Vişeu şi Satu-Mare: 189 km
- Între Vişeu şi Cluj-Napoca: 170 km
- Între Vişeu şi Vatra-Dornei: 94 km
- Între Vişeu şi Gura-Humorului: 142 km
- Între Vişeu şi Suceava: 166 km
Mai există drumuri judeţene care leagă mici localităţi sau sate.
Ferovial se poate doar prin gara CFR de la Vişeu de Jos, de aici spre direcţia Sighetu-Marmaţiei. Din Salva spre marile oraşe precum: Cluj, Tg-Mureş, Bucureşti, Timişoara, Iaşi.
Aeroporturile cele mai apropiate sunt la Baia-Mare şi Cluj-Napoca.
La Borşa, în Munţii Rodnei, există o pârtie de schi care începe de la 1560 m altitudine, are lungime de 1920 metri, diferenţe de nivel: 500 de metri şi grad de dificultate mediu. Se poate urca cu un telescaun cu capacitate de transport de 400 de personae per oră, în prelungirea telescaunului este un teleschi care urcă până la altitudini de 1560 metri. Există centre de închiriere de echipament sportiv.
[modifică] Spaţiul construit
Au mai rămas clădiri construite la sfârşitul secolului al XIX-lea adevărate monumente arhitectonice precum: Casa marelui proprietar şi primpretor din plasa Vişeu, Pop Şimon (azi Primăria oraşului), Vechea clădire în care a funcţionat peste 30 de ani ca spital, clădirea numită: Irina.Casa primpretorului Faust Sălăgeanu Biserici: Biserica Greco-Catolică azi ortodoxă (1832-1844); Biserica Romano-Catolică (1912-1918); Biserica ortodoxă din centru (1933-1937); Biserica nouă de lemn ortodoxă de la Spitalul Orăşenesc; Biserica de lemn Greco-Catolică. Harta cu străzile din Vişeu.
[modifică] Dotări de agrement şi sport
Există un stadion de fotbal pe strada Bogdan-Vodă unde se întrunesc echipe de fotbal locale şi din oraşele sau satele învecinate. Liceul Bogdan-Vodă din Vişeu de Sus are în curte o sală de sport unde se pot practică diverse sporturi precum: mini-fotbal, handbal, tenis, baschet, tenis de masă, gimnastică. O sală modernă şi nou amenajată există la Borşa. Există un teren de sport la Grădiniţa nr.1, de asemenea în curţile şcolilor generale. Atletism se poate practica în parcul din oraş. În curtea spitalului orăşenesc există un teren de tenis pe care se poate juca fără nici o taxă, doar trebuie adus un fileu şi rachete proprii.
Se pot aborda şi o serie de sporturi mai extreme în zona aceasta:
- Motocross
- Poţi aborda acest sport dacă eşti fericitul posesor a unei motociclete enduro. Zona este foarte variată, atât pentru cei experimentaţi cât şi pentru cei care acum vor să înveţe acest sport
- Off-road
- Pe unele trasee ai nevoie de o maşină puternică şi colegi care să te ajute în caz de nevoie. Există şi trasee mai puţin dificile care nu ar pune probleme.
- Zbor cu parapanta
- Devine interesant mai ales când, pe lângă plăcerea zborului, poţi să admiri panorama oferită de oraş şi de vârful Pietrosul din munţii Rodnei.
- Ciclism
- Se poate pedala pe un traseu montan, sau unul rutier, în satele învecinate, cu vizitarea obiectivelor turistice locale.
- Schi
- Oferta iernii este variată. Se poate schia pe pârtii amenajate, sau, pentru cei experimentaţi, pe pârtii ce necesită cunoştinţe avansate de schi.
- Echitaţie
Poate preferaţi o plimbare pe dealurile din jur, călare. Închiriaţi un cal şi încercaţi să trăiţi momentele dinaintea inventării automobilului.
[modifică] Unităţi de cazare
În Vişeu există două hoteluri importante: Bradu (în centrul oraşului) şi un hotel de două stele: Gabriela (amplasat la ieşirea din oraş spre Moisei).
[modifică] Unităţi bancar-financiare, administrative
În Vişeu de Sus există mai multe filiale de bănci precum: Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare, Banca Carpatica, există un CEC. Există câte un bancomat la fiecare bancă, un bancomat lângă poliţie. Şi unul lângă Librăria Orăşenească. În oraş există mai mulţi notari publici, avocaţi, un centru de plasă: Judecătoria, Jandarmeria, Percepţia şi Primăria. Vişeu de Sus are în momentul de faţă 30 de medici (4 stomatologi, 8 medici debutaţi, 13 rezidenţi). Există un Spital Orăşenesc format din: Pediatrie (clădire cu 4 etaje, cea mai mare), restul sunt repartizate în unităţi mai mici cu un nivel. Există un serviciu de ambulanţă care acoperă şi zonele învecinate. O policlinică pentru analize medicale. Mai multe cabinete de medici de familie. Spitalul Orăşenesc oferă servicii medicale unui număr aproximativ de 7000 de locuri din zonă.
[modifică] Echiparea tehno-edilitară
Alimentarea cu energie electrică este distribuită de RENEL, amplasat în partea de est a oraşului către drumul care duce spre Moisei. Nu există alte tipuri de energii.
[modifică] Telecomunicaţie
Oraşul este conectat la reţeua fixă Romtelecom, în jur de 6000 de abonaţi, însă se continuă extinderea. Există mai multe reţele de telefonie mobilă: Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp. Aproape fiecare reţea are un magazin de telefonie mobilă. Există un internet-café, în trecut erau mai multe. Conectarea la internet se face prin intermediul a diverse firme particulare. Centrul este conectat prin magistrala oferită de televiziunea prin cablu. Televiziune de cablu local are acoperire în circa 40% din oraş, ocazional prezintă evenimente locale si este conectată la televiziunea AXA tv din Baia-Mare. În oraş există o bibliotecă orăşenească şi 9 biblioteci şcolare, o fundaţie de dezvoltare locală: Pro Vişeu şi agenţii de turism ca: Ecotours, Vasertour.
[modifică] Valorile Etnofolclorice şi istorice
În 1365 - februarie, 2 - prima menţiune documentară sub forma „ambele Visae" (Vişeu de Jos şi Vişeu de Mijloc) sunt dăruite de regele Ludovic voievodului maramureşean Balk (conform „Diplome maramureşene din sec. XIV-XV" de Ioan Mihaly de Apsa, 1900). În 1385 - într-o diplomă menţionată de Mihaly de Apsa apare pentru prima datş numele Vişeu de Sus; Vişeu de Sus asemeni Maramureşului este repezentat de o puternică valoare etnografică simbolizată prin: porţile de lemn, bisericile de lemn, portul popular, tradiţie şi folclor. În Vişeu există un Muzeu De Istorie şi Etnografie, unde sunt expuse variate valori istorice, culturale, de port din zona Vişeu de Sus . Un eveniment important îl reprezintă Hora la Prislop, organizată în fiecare an, în luna august, la pasul Prislop. În zonă se mai poate vizita: Complexul ţărănesc de la Ieud - cuprinde moară, piuă, vâltoare, război de ţesut
- Atelierul de ceramică
Încercaţi şi dumneavoastră să realizaţi un vas din lut……
- Ateliere de ţesătorie
Veţi vedea cum se obţine pânză pendru diferite articole de îmbrăcăminte şi nu numai.
- Atelierul meşterului popular Tulean Gheorghe
Tradiţia lemnului este vie în Maramureş.
- Atelierul de prelucrat piei, meşterul Skurka Iosif
- Atelierul meşterului de obiecte religioase ortodoxe ucrainiene Beucă Ştefan.
[modifică] Bibliografie
Între râuri - Ghid turistic şi monografic despre Vişeu de Sus - ( 2001), editată de Fundaţia Pro-Vişeu, editura Fundaţia Culturală Zestrea, Sighetu-Marmaţiei
[modifică] Site-uri informative:
[http://www.viseu.mmnet.ro/turism.html
