Tempu
Di Wikipedia, l'enciclopedìa lìbbira.
Lu tempu si usa pi misurari lu passatu, lu prisenti e lu futuru.
Pi misurari tempu si pò usari qualunchi cosa chi si ripèta cuntinuamenti e ntôn modu stàbbili. N'asempiu pò èssiri quantu voti la Terra si gira furriannu attonnu lu suli. Lu studiu dû tempu (spiciarmenti la sò misura) si chiama uraluggìa.
Lu sistema ntirnazziunali rifirisci a l'unitati di tempu cchiù nica comu unu secunnu, scrittu comu s.
[cancia] Unitati di tempu
- 1 millenniu = 1.000 anni
- 1 sèculu = 100 anni
- 1 dicina = 10 anni
- 1 annu = 12 misi = 365 jorna
- 1 misi ≈ 4 simani ≈ 30 jorna
- 1 simana = 7 jorna
- 1 jornu = 24 uri
- 1 ura = 60 minuti
- 1 minuti = 60 secunni
- 1 secunnu = 100 cintisecunni
- 1 secunnu = 1.000 millisecunni
- 1 millisecunnu = 1.000 nanosecunni
- 1 nanosecunnu = 1.000 femtosecunni
- 1 femtosecunnu = 1/1.000.000.000.000 dûn secunnu
[cancia] Vuci currilati
- scali timpurali:
- calannariu
- tempu cuurdinatu univirsali (UTC)
- tempu atòmicu ntirnazziunali (TAI)
- tempu tirrestri (TT)
- tempu univirsali (UT)
- scala dî tempi geològgici
- ura sulari
- ura ligali
- ura di Greenwich
- fusu urariu
- tempu effimèricu
- tempu sidirali
- Strumenti di misura
- crunumetru
- riloggiu
- riloggiu atòmicu
- riloggiu di polsu
- riloggiu ô quarzu
- pènnulu
- miridiana
- clessidra
- riloggiu a l'acqua
- Piriodi di tempu
- Varî
- Sincronia
- ISO 8601
Fìsica | |
---|---|
Acùstica | Astrofìsica | Elettrudinàmica | Fìsica atòmica | Fìsica dâ materia strinciuta | Fìsica muliculari | Fìsica dî parti | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Miccànica statìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Tiurìa quantìstica dî campi | Termudinàmica
Fìsici cèlibbri- Lèssicu fìsico - Lista dî parti - Sistemi di misurazzioni - Storia dâ fìsica - Premiu Nobel pâ fìsica, (òrdini alfabbèticue crunulòggicu) - Unità di misura
|