Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions User:Dc76/project6 - Wikipedia, the free encyclopedia

User:Dc76/project6

From Wikipedia, the free encyclopedia

[1]

Mailat ªtefan, voievod al Transilvaniei (1534-1541). Originar din Þânþari Comana, stãpân al domeniului Fãgãraº. Român catolicizat, ce se intitula “Stephanus Maylad, liber dominus terre Fogaraº Wayvoda Transylvaniae et Siculorum Comes”. Dragostea pentru þinut îl face pe Mailat sã distingã Þara Fãgãraºului de voievodatul Transilvaniei, înscriind calitatea sa de stãpân al domeniului înaintea demnitãþii voievodale ºi de aceea de comite al secuilor. Aºezat în Fãgãraº prin 1528. De la el au rãmas o seamã de hrisoave cu confirmãri în boierie, a întãrit privilegiile Fãgãraºului ºi a avut un aport considerabil în evoluþia cetãþii, care a fost un bastion puternic în planurile ºi lupta sa politicã. De aici a intervenit, în 1530, sã-l ajute pe Voievodul Moise din Þara Româneascã (1529-1530) sã-ºi pãstreze scaunul. Tot aci veneau ºi de aci plecau solii la domnul Þãrii Româneºti Radu paisie (1535-1545). ªtefan Mailat a fost un bun conducãtor de oºti. Ferdinand I încheie pace cu turcii. Pentru aplanarea conflictului dintre Ferdinand I ºi Ioan I Zapolya sultanul Soliman Magnificul trimite la Buda, în misiune de supraveghere, pe Aloisio Gritti (unul dintre personajele tipice create de Renaºterea italianã, care a gãsit în imperiul Otoman condiþii optime pentru fulgerãtoare ascensiuni politice ºi sociale, personalitate care a iscat concomitent adulaþii ºi urã, pasiuni ºi temeri, nãscocind diabolice planuri prin care sã ajungã pe tronul de la Buda, visând sã uneascã sub sceptrul sãu þãrile române, Transilvania sã o dea lui Hyeronim laski, iar fiii sãi Antonio ºi Pietro sã domneascã în Moldova ºi Þara Româneascã) care intrase machiavelic în graþiile sultanului, ce dãduse ordin domnilor din Moldova ºi Þara Româneascã sã-l sprijine cu oºti. Dupã evenimentele din Þara Româneascã unde domnul Vlad Vintilã pedepsise aspru o seamã de boieri rãzvrãtiþi, Gritti poposeºte în Þara Bârsei, la începutul lui august 1534, nu departe de Braºov de unde participã la uciderea lui Emerik Czibak, episcopul Orazii, voievod al Transilvaniei (1533-1534), faptã ce ridicã împotriva-i conducãtorii Transilvaniei ameninþaþi de planurile veneþianului. Gritti fuge din faþa primejdiei ºi se închide la Mediaº. Sub conducerea lui ªtefan Mailat cetatea mediaºului este înconjuratã de rãsculaþi. În apropiere se afla ºi oastea moldoveanã condusã de logofãtul Toader. Sosind a doua oaste din Moldova cu vornicul Huru. ªtefan Mailat susþinut ºi de oºteni din Þara Româneascã, porneºte atacul asupra Mediaºului, îl prinde pe Aloisio Gritti, la 28 septembrie 1534 ºi-l decapiteazã din dispoziþia vicevoievodului Transilvaniei Fr. Kendi. Copiii aventurierului sunt uciºi apoi ºi ei. Dupã aceste evenimente Ioan I. Zapolya îl ridicã pe ªtefan Mailat în scaunul voievodal al Transilvaniei, rãmas vacant dupã uciderea lui Czibak. Dupã pedepsirea lui Gritti la Mediaº oastea lui ªtefan Mailat ia partea alãtur de Zapolya la împresurarea cetãþii Sibiului, participând la asediu. În 1535 Zapolya îi dãruieºte o parte din zona Tãlmaciului. La 24 februarie 1538 a fost negociatã Pacea de la Oradea de Gheorghe Martinuzzi, omul lui Zapolya ºi arhiepiscopul de Vells din partea regelui Ferdinand I. Soliman Magnificul invadeazã Moldova. În locul lui Petru Rareº este pus în scaun ªtefan Lãcustã. Rareº se adãpostise cu familia în cetatea Ciceului. Situaþia din Transilvania era tot mai grea, trebuind sã facã faþã împovãrãtoarelor obligaþii impuse de politica aservitã turcilor pe care o duceau Zapolya ºi Martinuzzi. În sânul conducãtorilor apar frãmântãri. Izbucnesc miºcãri ale locuitorilor împotriva silniciilor ºi marilor dãri. Voievozii ªtefan Mailat ºi Emeric Balassa, profitând de situaþie cautã sã rãstoarne partida lui Zapolya. Pornit în campanie împotriva lui Mailat ºi balassa, la 22 iulie 1540, la Sebeº, Zapolya se stinge de urmãrile unui atac de apoplexie. Dupã moartea lui, Transilvania condusã de Martinuzzi trece printr-o perioadã de puternice frãmântãri. Cu sprijinul unei pãrþi din nobilime, ªtefan Mailat a cãutat sã obþinã de la Soliman Magnificul recunoaºterea ca principe al Transilvaniei autonome, fãrã rezultat. Soliman dã domnia Ungariei ºi Transilvaniei lui Ioan II Sigismund Zapolya ºi pregãteºte Campania pentru ocuparea Budei. La 22 februarie 1541 Petru Rareº se urcã din nou în scaunul Moldovei. ªtefan Mailat trece de partea lui Ferdinand. Turcii se pregãtesc sã intre în Transilvania, trãgând dupã ei ºi oºti din Þara Româneascã. Ameninþat Mailat se închide în cetatea Fãgãraºului, de unde cere ajutor lui Ferdinand ºi secuilor, decis sã reziste. La 25 mai 1541, în Dieta de la ªinca Mare, un ceauº dãdea glas hotãrârii sultanului “... am dat þara fiului Ioan Zapolya ... cã dacã ªtefan Mailat nu se va supune urma sã fie pedepsit...”. Rareº pãtrunde ºi el cu oastea în Transilvania la cererea sultanului. La Bod, lângã Braºov, se întâlneºte cu domnul þãrii Româneºti Radu paisie, unde solul sibienilor Filip Moldoveanu le ceruse sã intervinã pe lângã turci sã nu prade þara. Oºtile domnilor români la 9 iulie 1541 se aflau sub zidurile cetãþii Fãgãraºului alãturi de Bali beg. Cetatea era bine fortificatã ºi întãritã de Mailat cu tot arsenalul sãu. Bali beg propune atragerea lui Mailat prin ºiretlic în tabãrã pentru tratative (cu promisiunea cã sultanul îi dã conducerea Transilvaniei). Mailat acceptã, cerând ostateci. Dupã ce a primit ostatecii, Mailat intrã în tabãra turcilor la 20 iulie. Bali beg îl aresteazã ºi-l duce la Istambul, unde va rãmâne în cartierul Galata pânã la moarte (1551). Cetatea capituleazã.

Fata lui ªtefan Mailat, margareta, s-a cãsãtorit cu voievodul Transilvaniei Andrei Bathory de Ecsed (1552-1553), într-o vreme cãpitanul lui Ferdinand I (mort la 4 octombrie 1566). Andrei era frate cu Cristofor Bathory (1530-1581) principe al Transilvaniei (1576-1581) ce a fost tatãl lui Sigismund Bathory (1572-1613), principe al Transilvaniei ºi a lui Griseldis, fata ce fusese promisã lui Petru Cercel, dupã detronarea cãruia s-a cãsãtorit în 1585 cu jan Zamoyski cancelarul Poloniei. Andrei mai era frate cu ªtefan Bathory (1533-1586) principe al Transilvaniei ºi rege al Poloniei. Andrei cu margareta Mailat au avut patru copii: pe Baltazar, crescut la curtea unchiului sãi ªtefan Bathory, regele Poloniei – amestecat într-un complot, va fi ucis din ordinul vãrului sãu Sigismund, în 1594; pe ªtefan ce a avut funcþii importante în vremea vãrului sãi Sigismund (mort în 1605); pe Andrei, cardinalul ce va ajunge principe al Transilvaniei ºi în luptele de la ªelimbãr din 1599 cu oastea lui mihai Viteazul, a fost ucis. O fiicã, Elisabeta, decedatã în 1614, toþi formând arborele genealogic al voievodului ªtefan Mailat.

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu