Bandele
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
In Cjargne ancjemò al dì di vuê a si podin cjatâ bandelis, piçui grups che a sunin struments musicai che a saressin chei de bande, intune formazion plui ridote. Par solit a doprin clarinet, trombe, tube, armoniche, tamburin e ghitare. La armoniche e fas di colant par cheste formazion e a ten su cul sô sunôr cjalt. Nassudis inte seconde metât dal mil e votcent, lis bandelis, soredut in montagne erin lis formazions che animavin lis sagris cu la funzion di fâ balâ la int. Intai ultins ains a an vude une rinassince soredut grazie a gnûfs grups nassûts jenfris lis bandis; il plui famôs al è forsit "Quella sporca mezza dozzina" di Poçui. Repertori e numar di sunadôrs al gambie simpri. Il riferiment culturâl al po lâ da lis bandis di strade al folclôr alpin austriac.