Arabia Saudită
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
المملكة العربية السعودية Al-Mamlakah al-'Arabiyah as-Sa'udiyah |
|
Deviză: Nu are | |
Imn naţional: Aash Al Maleek | |
Capitală | Riyadh |
Oraş principal | Riyadh |
Limba oficială | Limba arabă |
Sistem politic | Monarhie |
- Monarhie | Abdullah bin Abdulaziz al-Saud |
Suprafaţă | |
- Total | 1.960.582 km² km² (Locul 14º) |
- Apa (%) | Neglijabil |
Populaţie | |
- {{{an}}} | 26.417.599 (inclusiv 5.576.076 nenaţionali) loc. (Locul 43º) |
- Densitate | 12/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º) |
PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
- Total | $310,2 miliarde USD (77º) |
- Per capita | $12.000 USD |
Monedă | Riyal |
Fus orar | UTC + 3 |
Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
Domeniu Internet | .sa |
Prefix telefonic | +966 |
Regatul Arabiei Saudite este cea mai mare ţară din Peninsula Arabă. Se învecinează cu Iordania la nord, cu Irak la nord şi nord-est, cu Kuweit, Qatar, Bahrain şi Emiratele Arabe Unite la est, Oman la sud şi sud-est şi Yemen la sud. De asemenea are o lungime foarte mare de coastă în partea estică aflându-se Golful Persic iar în partea vestică aflându-se Marea Roşie. Este numită "Ţara celor doua moschei sfinte", o referinţă la Mecca şi Medina, cele mai sfinte locuri ale Islamului.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Locuită din mileniul I î.Hr. de triburi arabe care întemeiază mici regate efemere, Peninsula Arabică este unificată pentru prima dată între 630 şi 635 de Muhammad (Mahomed), întemeietorul islamismului. De aici pornesc cavalerii arabi care vor răspândi noua religie prin Africa de Nord până în Spania, iar în Asia până în inima Indiei. O dată cu decăderea Califului Abbasid, în Peninsula Arabică iau naştere, în secolele 9 – 10, mici principate feudale, care ajung în secolul 16 suzeranitatea Imperiului Otoman, situaţie menţinută cu întreruperi până în 1918.
Muhammad Ibn al-Wahhab pune în Nejd, după 1740, bazele unei secte islamice puritane şi militante, câştigând de partea sa şi pe emirul de Daraiyya, Muhammad Ibn Saud, fondatorul actualei dinastii dominatoare din Arabia Saudită. Ibn Saud şi fiul său cuceresc Nejdul, unificând aproape întreaga peninsulă sub autoritatea dinastiei saudite, dar statul Wahhabit este înfrânt în 1818 de forţe britanice şi egiptene. Eşuează astfel prima tentativă de constituire a unui stat saudit. Începând cu 1902, Abd al-Aziz II Ibn Saud (1902 –1953), emir din Nejd şi imam al wahhabiţilor, reconstituie statul wahhabit şi uneşte sub autoritatea sa cea mai mare parte a Peninsulei Arabică.
La 23 septembrie 1932 el ia titlul de rege al Arabiei.
[modifică] Politică
Locuită din mileniul I î.Hr. de triburi arabe care întemeiază mici regate efemere, Peninsula Arabică este unificată pentru prima dată între 630 şi 635 de Muhammad (Mahomed), întemeietorul islamismului. De aici pornesc cavalerii arabi care vor răspândi noua religie prin Africa de Nord până în Spania, iar în Asia până în inima Indiei. O dată cu decăderea Califului Abbasid, în Peninsula Arabică iau naştere, în secolele 9 – 10, mici principate feudale, care ajung în secolul 16 suzeranitatea Imperiului Otoman, situaţie menţinută cu întreruperi până în 1918. Muhammad Ibn al-Wahhab pune în Nejd, după 1740, bazele unei secte islamice puritane şi militante, câştigând de partea sa şi pe emirul de Daraiyya, Muhammad Ibn Saud, fondatorul actualei dinastii dominatoare din Arabia Saudită. Ibn Saud şi fiul său cuceresc Nejdul, unificând aproape întreaga peninsulă sub autoritatea dinastiei saudite, dar statul Wahhabit este înfrânt în 1818 de forţe britanice şi egiptene. Eşuează astfel prima tentativă de constituire a unui stat saudit. Începând cu 1902, Abd al-Aziz II Ibn Saud (1902 –1953), emir din Nejd şi imam al wahhabiţilor, reconstituie statul wahhabit şi uneşte sub autoritatea sa cea mai mare parte a Peninsulei Arabică. La 23 septembrie 1932 el ia titlul de rege al Arabiei.