Astrologie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Consultaţi manualul de stil şi îndrumarul, apoi daţi o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în 2005. |
Astrologia / "ştiinţa despre stele", în greacă, este domeniul prezicerii viitorului şi domeniul cunoaşterii umane prin care se studiază interacţiunea Cosmosului asupra Pământului, a fiinţelor şi a omului. Fiind de natură divină, "angelică" după cum se arată în scrierile biblice şi în legendele apocrife, astrologia apare ca o "ştiinţă" edificată, cu metodă şi corp de practicanţi în mileniul trei înainte de Hristos, în Chaldeea, mai întîi. Cam tot în acelaşi timp, timp care coincide cu civilizarea respectivelor popoare, apare şi în China şi India.Toate civilizaţiile antice au dezvoltat un anume tip de astrologie. Trebuie menţionată în special civilizaţia Inca, a cărei prăbuşire se datoreşte, sau a fost anticipată de o prezicere astrologică. Astrologia porneşte de la principiul că orice lucru sau fiinţă este determinată major de momentul începerii lucrului sau a naşterii. "Cum începi, aşa continui" - spune un vechi proverb persan şi probabil are mare dreptate. "Fiecare lucru, fiecare fiinţă este unică şi irepetabilă" - este unul dintre principiile astrologiei. Ciclicitatea, "cum a fost o să mai fie" este un al doilea principiu de bază. Legătura dintre Macro şi Microcosmos este cel de al treilea principiu : "Cum este Sus (în Cer), aşa este Jos (pe Pământ). După cum spunea marele profesor Mircea Eliade, "astrologia este un act de credinţă" pentru că ilustrează prctic sintagma : "facă-se Voia Ta, precum în Cer aşa şi pre Pământ". Astrologia cuprinde şi aspectele mondiale şi politice (astrologia globală), pune diagnostice şi se încumetă chiar să vindece (astrologia medicală) stabileşte compatibilităţi în cuplu (calculul sinastric) şi chiar se aventurează să dea strategii pentru viitor. Astrologia este holistică, cuprinzînd toate aspectele vieţii. Până în secolul XVII, în Europa astrologia era considerată o ştiinţă şi studiată în Universităţi şi Academii. Datorită obtuzităţii şi bigotismului astrologia, împreună cu homeopatia şi alchimia au fost îndepărtate de Jean Baptiste Colbert (ministrul de finante al Regelui Soare, care avea patru astrologi regali) din Sorbona, iar exemplul a fost preluat în totă Europa. Un reviriment apare la sfârşitul secolului XIX, dar astrologia este compromisă de mulţimea şarlatanilor şi a impostoarelor. O explozie a interesului pentru astrologie are loc la mijlocul secolului XX şi mai ales urmare curentului hippy din deceniul 7. In 1975 apare manifestul "The Humanist" semnat de peste o suta de oameni de ştiinţă, printre care mulţi laureaţi ai premiului Nobel care condamnă practicile şi cunoştinţele alternative, astrologia fiind considerată o "pseudoştiinţă". Dacă astrologia este practicată şi chiar recomandată de budhism, hinduism, unele biserici şi secte neo-creştine, de religia wicca, de animism şi şamanism, cele două religii principale, islamul şi creştinismul au o atitudine oscilantă, în general condamnând nu practica ci abuzul. Trebuie menţionat că mulţi oameni celebrii şi puternici din secolul al XX - lea, de exemplu, Hitler, preşedintele Ronald Reagan, multimilionarul Howard Hughes, preşedintele Elţân, preşedintele François Mitterrand şi regele Husein al Iordaniei şi-au bazat deciziile importante şi pe consiliere astrologică. Avand o istorie de peste şase mii de ani, Astrologia continuă să fie în atenţia oamenilor, pentru că este un factor de putere, de cunoştere aprofundată a lumii şi a oamenilor, de planificare a vieţii şi a evenimentelor prin elaborarea unor strategii pentru viitor. Pseudoştiinţă, ştiinţă, artă sau simplă superstiţie astrologia dă rezultate, mai ales prin practicaţii de excepţie, dovedind că este folositoare, ba chiar necesară umanităţii. Mergând paralel cu lumea ştiinţifică astrologia are pe glob, în prezent, câteva scoli unde chiar se învaţă astrologie adevărată şi o mulţime de scoli mediocre. În România astrologia are un trecut glorios, să ne amintim de astrologia dacilor, iar prezentul merge pe aceeaşi linie cu grupurile de studiu şi de practicanţi de la Craiova, Deva, Iaşi, Timişoara şi desigur, Bucureşti.
În România, pasionaţii şi practicanţii acestei ştiinţe/arte sunt grupaţi, printre alte organizaţii şi în Asociaţia Astrologilor din România (AAR).
Surse : -"Enciclopedia Astrologia", MENSA, 2000, multimedia, text : Radu Ştefănescu, grafică : Roman Tolici, muzică : Dan Creimerman. - Radu Ştefănescu, "Dialogul civilizaţiilor - politică şi astrologie", Lucrare de Masterat susţinută în 1993 la Universitatea "Omar Khayyam", Teheran, Iran. - Sydney Omar, "My World of Astrology", 1976, Wilshire Book Company, CA, USA.
