Atribut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Atributul este partea secundară de propoziţie care determină un substantiv, un pronume sau alt cuvânt cu valoare de substantiv.
Atributul determină:
a) un substantiv: "Urcând şoseaua cea mare şerpuită peste Stânişoara, Vitoria şi Gheoghiţă auziră glasul puhoaielor" (Mihail Sadoveanu, Baltagul)
b) un pronume: "Toate acestea vor fi rezolvate curând."
c) o parte de vorbire exprimată prin substantiv: "Trei dintre ei sunt matematicieni.
[modifică] Bibliografie
- Alexandru Metea, Limba română esenţială, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003.