Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bacău


stemă	amplasare

Judeţ

Atestare documentară

1408

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

210.469 (2002)

Suprafaţă

41 km²

Densitatea populaţiei

5133 loc./km²

Altitudine

? m n.m.

Localităţi
suburbane

{{{componenţă}}}

Primar

Romeo Stavarache

Sit web

ro Situl oficial al primăriei

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Bacău]]

Harta administrativă a oraşului

Acest articol se referă la oraşul Bacău. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Bacău (dezambiguizare).

Bacău este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Bacău, Moldova, România.

[modifică] Istorie

Cea mai veche referinţă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, fiind menţionat în Documentul lui Iuga Voda, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu razeşii satului Brătila, din ţinutul Bacăului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze, însă este cert că oraşul nu a fost întemeiat de unguri. În acest sens, avem următoarele argumente, prezentate de conducătorii băcăuani la începutul anului 1943, atunci când mareşalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrărilor pentru românizarea nomenclaturii localităţilor din Romania, ordin prin care urma să se schimbe denumirea oraşului Bacău, care era considerată ca fiind de sorginte maghiară, cu una românească, Gura Bistriţei.

A Totuşi, dacă rezonanţa “ău” ar fi ungureasă, atunci cum se explică alte denumiri precum Chişinău sau Moghilău, locuri pe unde, după cum sugerează istoria, ungurii n-au pus piciorul.

B Menţionarea oraşului pe un act oficial datează încă din 1399. În Arhivele vaticanului, pe hărţile Evului Mediu precum şi în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolulu XX, mărturiseşte că Bacăul era trecut pe o Hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florenţa, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că la doar câţiva kilometri de Bacău, la Sărata, romanii extrăgeau sare, iar în alte localităţi din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă clar popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăş) avem urmele vechilor aurării dacice, după cum dovedeşte N. Densuşeanu în lucrarea sa “Dacia preistorică” iar teritoriul Bacăului cuprindea localităţi încă de pe timpul pelasgilor ca: Letca şi Leiteni, cuvinte derivate din Latona şi Letona, divinităţi din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică.

C Marele istoric Nicolae Iorga, este de părere că denumirea oraşului Bacău derivă de la străslavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au fost intinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Tot în sprijinul acestei afirmaţii, domnul profesor C. Sturza - directorul ziarului "Moldova", organ al Fundaţiei Regale "Mihai I", membru în Ateneul cultural local şi organizatorul Muzeului “Moldova” din Bacău, deţinătorul unei importante colecţii de documente istorice şi vechi manuscrise -arată că posedă în muzeul său o piesa interesantă şi preţioasă - un cap de zimbru, de proporţii excepţionale, un exemplar unic in felul său, găsit tocmai aici, în coasta Bacăului, în satul Solonţ. Domnia sa mai arată că un Bâc exista în Basarabia, un altul în tinutul Vasluiului, iar un altul în ţinutul Bîrladului.

Pe această temă se mai poate vedea şi etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace şi Zapise” de Gh. Ghibănescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldoveneşti înainte de Stefan cel Mare, vol.I şi II, publicate de domnul profesor M. Costăchescu la Editura Fundaţiilor Regale, Iaşi; documentele moldoveneşti publicate de N. Iorga.

[modifică] Evoluţia demografică

Conform datelor recensământului din 1930, municipiul Bacău număra în acel an 31.138 de locuitori. Dintre aceştia 19.421 s-au declarat români, 822 unguri, 406 germani, 9.424 evrei ş.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocşi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici ş.a. Odinioară înfloritoarea comunitate evreiască din oraş s-a stins în urma celui de-al doilea război mondial. La ultimul recensământ, din 18 martie 2002^[1], structura etnică a populaţiei municipiului Bacău a fost evidenţiată astfel: 173.041 români, 1.605 rromi, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangăi, 53 italieni ş.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă din mai puţin de 50 de pesoane. Distribuţia populaţiei stabile pe confesiuni religioase: 153.850 ortodocşi, 19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepăşind fiecare 500 de adepţi.

[modifică] Politică

Primarul municipiului, Romeo Stavarache este în prezent membru PNL, deşi la alegerile din 2004 a fost ales ca membru al PC (fost PUR). Cei doi viceprimari sunt tot membri PNL. Consiliul local este compus din 23 de consilieri, împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Alianţa Dreptate şi Adevăr (9 PNL şi 1 PD)	10
	Partidul Social Democrat	5
	Partidul Conservator (PUR)	4
	Independenţi	4

[modifică] Obiective turistice

Statuia lui Ştefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale oraşului. Aceasta a devenit celebră încă de la inaugurare, datorită dificultăţilor întâmpinate de Victor Ciorbea, primul ministru al României la data inaugurării, în contextul dezvelirii statuii.

Bacău include de asemenea o statuie a lui George Bacovia, amplasată în centrul oraşului, precum şi statui ale unor personalităţi celebre ale României care se pot găsi în Parcul Cancicov.

De asemenea in Bacau exista si acum Biserica si ruinele Curtii Domnesti unde a locuit Alexandru-Voda, fiul si coregentul lui Stefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista, a fost zidita in anul 1491, fiind tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din acel veac. Biserica a fost renovata de Vasile Lupu in 1641, fiind apoi inchinata ctitoriei sale, Sfintii Trei Ierarhi, de la Iasi.

Parcul dendrologic Hemeiusi, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

[modifică] Personalităţi

Vasile Alecsandri (1821 - 1890), poet, autor, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român, creator al teatrului românesc şi a literateraturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
George Bacovia (1881 - 1957), poet.