Baden-Württemberg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Baden-Württemberg**

Informaţii
Ţară:	Germania
Capitală:	Stuttgart
Suprafaţă:	35.751,65 km²
Populaţie: •În 2005: •Densitate:	Locul 3 10.718.327 loc. 300 loc/km²
Prim-ministru	Günther Oettinger ¹
ISO 3166-2	`DE-BW`
Web:	http://www.baden-wuerttemberg.de/
Subdiviziuni:	35 districte şi 9 oraşe
Hartă

Nota: 1 - (CDU), guvernare - coaliţie CDU, FDP/DVP

Baden-Württemberg este unul dintre Landurile Germaniei. Se învecinează la sud cu Lacul Constanţa, la nord cu Main, la vest cu Rin şi cu landul Bayern la est. Alte landuri cu care se mai învecinează sunt: Rheinland-Pfalz, Hessen şi Bayern; la sud se învecinează cu cantoanele elveţiene: Basel-Stadt, Basel-Land, Argovia, Schaffhausen, Turgovia şi Zürich. La vest, de cealaltă parte a Rinului, se învecinează cu Alsacia în Franţa.

Este al treilea land atât din punct de vedere al suprafeţei (după Bayern şi Niedersachsen) cât şi al populaţiei (după Nordrhein-Westfalen şi Bayern). Din punct de vedere economic, Baden-Württemberg se află pe locul al treilea între landurile Germaniei^[1].

Cuprins

1 Istorie
- 1.1 Preistorie
- 1.2 Districte urbane şi rurale
2 Legături externe
3 Referinţe

[modifică] Istorie

[modifică] Preistorie

Între anii 70 şi 150 după Cristos Imperiul Roman a cucerit o mare parte a teritoriului de astăzi al landului Baden-Württemberg. Romanii au fost alungaţi de Alamani începând cu anul 260 după Cristos. După represiunile suferite din cauza Imperiului Carolingian între anii 496 şi 746, s-au format ducatele francilor şi şvabilor. Decăderea celor două ducate până în secolul al XIII-lea a condus la o fragmentare teritorială extremă, în sute de comitate mici, oraşe imperiale, zone spirituale sau chiar a unor sate cu specific cavaleresc.

Mediatizarea, ca urmare a războaielor napoleoneene, a instituit un proces în urma căruia au rămas doar trei teritorii: Württemberg, Baden şi Hohenzollern; mai mult, oraşul Wimpfen era o enclavă hessiană. În anul 1806 regatul Württemberg (prin bunăvoinţa lui Napoleon) şi marele ducat Baden, doar până în anul 1918, au devenit două teritorii ale statului federal republican în cadrul Republicii Weimareze. În anul 1933 formele de guvernare independente ale landului au fost înlocuite prin conducători nazişti, naţional-socialişti.

[modifică] Districte urbane şi rurale

Landul Baden-Württemberg este format din următoarele nouă districte urbane:

BAD	Baden-Baden
FR	Freiburg im Breisgau
HD	Heidelberg

HN	Heilbronn
KA	Karlsruhe
MA	Mannheim

PF	Pforzheim
S	Stuttgart
UL	Ulm

Cele 35 districte rurale sunt:

UL	Alb-Donau
BC	Biberach
FN	Bodensee
BB	Böblingen
FR	Breisgau-Hochschwarzwald
CW	Calw
EM	Emmendingen
PF	Enz
ES	Esslingen
FDS	Freudenstadt
GP	Göppingen
HDH	Heidenheim
HN	Heilbronn
KÜN	Hohenlohekreis
KA	Karlsruhe
KN	Konstanz
LÖ	Lörrach
LB	Ludwigsburg

TBB	Main-Tauber (district)
MOS	Neckar-Odenwald (district)
OG	Ortenau (district)
AA	Ostalb (district)
RA	Rastatt
RV	Ravensburg
WN	Rems-Murr (district)
RT	Reutlingen
HD	Rhein-Neckar (district)
RW	Rottweil
SHA	Schwäbisch Hall
VS	Schwarzwald-Baar (district)
SIG	Sigmaringen
TÜ	Tübingen
TUT	Tuttlingen
WT	Waldshut
BL	Zollernalb (district)

Harta districtelor rurale: Baden-Württemberg

De districtul Konstanz aparţine şi Büsingen am Hochrhein (BÜS), care este înconjurată complet de cantonul elveţian Schaffhausen.

[modifică] Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Baden-Württemberg

de en fr Portal web Baden-Württemberg

[modifică] Referinţe

↑ http://www.vgrdl.de/Arbeitskreis_VGR/tab001.asp#tab02

	Landurile Germaniei
Baden-Württemberg \| Bavaria \| Berlin \| Brandenburg \| Brema \| Hamburg \| Hessa \| Mecklenburg-Pomerania Inferioară \| Renania de Nord-Westfalia \| Renania-Palatinat \| Saarland \| Saxonia \| Saxonia-Anhalt \| Saxonia Inferioară \| Schleswig-Holstein \|Turingia