Rin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
---|---|---|---|---|---|
Codul Râului | |||||
|
|||||
Date geografice | |||||
Zonă de izvorâre | Rinul anterior lângă Oberalppass (Elveţia), Rinul posterior lângă Rheinwaldhorn (Elveţia) |
||||
Cotă la izvor | 2.344 m.d.M. | ||||
Emisar | Marea Nordului | ||||
Cotă la vărsare | 0 | ||||
Punct de vărsare | Hoeck (Olanda) | ||||
Diferenţă de altitudine | 2.344 m. | ||||
Date hidrologice | |||||
Bazin de recepţie | 198.735 km². | ||||
Lungimea cursului de apă | 1.320 km. | ||||
Debit mediu | m³/s. | ||||
Debit maxim înregistrat | m³/s. | ||||
Debit minim înregistrat | m³/s. | ||||
Date generale | |||||
traversate | |||||
Localizare | |||||
Afluenţi | Thur, Töss, Glatt, Aare, Reuss, Lorze, Kleine Emme, Schächen, Limmat, Reppisch, Sihl, Saane, Surb, Zulg, Rotache, Birs, Birsig, Ill, Moder, Sauer, Lauter (Wieslauter), Queich, Speyerbach, Rehbach, Isenach, Eckbach, Eisbach, Pfrimm, Selz, Nahe, Mosel, Nette, Brohlbach, Ahr, Erft, Albula (Hinterrhein), Plessur, Landquart, Ill, Dornbirner Ach, Bregenzer Ach, Argen, Schussen, Radolfzeller Aach, parţial: Donau (Dunărea), Wutach, Alb, Murg, Wehra, Dürrenbach, Wiese, Elz, Kinzig, Rench, Murg, Federbach, Alb, Pfinz, Kraichbach, Leimbach, Neckar, Weschnitz, Modau, Main, Wisper, Lahn, Saynbach, Wied, Sieg, Strunde, Wupper, Düssel, Angerbach, Dickelsbach, Ruhr, Emscher, Lippe | ||||
Afluenţi de stânga | |||||
Afluenţi de dreapta | |||||
Principalele localităţi traversate | Basel, Straßburg, Karlsruhe, Mannheim, Ludwigshafen, Wiesbaden, Mainz, Koblenz, Bonn, Köln, Leverkusen, Düsseldorf, Neuss, Krefeld, Duisburg, Nimwegen, Arnheim, Rotterdam,Konstanz, Schaffhausen, Speyer, Worms, Bingen, Neuwied, Andernach, Bad Honnef, Königswinter, Bornheim, Niederkassel, Wesseling, Dormagen, Lampertheim, Monheim, Wesel, Xanten, Emmerich am Rhein | ||||
Principalele baraje | |||||
Principalele porturi | Rheinhäfen beider Basel, Straßburg, Kehl, Karlsruhe, Wörth am Rhein, Germersheim, Speyer, Ludwigshafen, Mannheim, Worms, Gernsheim, Mainz, Lahnstein, Koblenz, Andernach, Godorf / Wesseling, Köln-Niehl, Leverkusen, Dormagen, Neuss, Düsseldorf, Krefeld, Duisburg-Ruhrort, Orsoy, Walsum, Rheinberg, Wesel, Emmerich am Rhein, Nimwegen, Dordrecht, Rotterdam | ||||
Principalele poduri | Konstanz, Stein am Rhein, Hemishofen, Gailingen am Hochrhein, Schaffhausen, Neuhausen am Rheinfall, Rheinau, Rüdlingen, Eglisau, Hohentengen - Kaiserstuhl, Mellikon - Reckingen, Küssaberg - Zurzach, Koblenz - Waldshut, Waldshut, Laufenburg, Bad Säckingen, Rheinfelden, Basel, Kehl, Wörth am Rhein, Germersheim, Speyer, Mannheim / Ludwigshafen, Worms, Mainz / Wiesbaden, Rüdesheim / Bingen, Koblenz, Urmitz, Neuwied, Remagen, Niederrhein, Bonn, Köln, Leverkusen/ Köln, Düsseldorf, Krefeld/Duisburg, Duisburg, Wesel, Rees, Emmerich | ||||
Alte obiective | {{{alte-obiective}}} | ||||
|
|||||
editează acest cadru |
Fluviile Rin, Main şi Dunărea formează un culoar de trecere fluvial între Marea Neagră şi Marea Nordului.
Rinul (german. Rhein, retroromană, Rein, germano-elveţiană. Rhy, franceză, Rhin, olandeză Rijn) este una dintre căile fluviale cele mai circulate din Europa. De la izvor până la vărsare are o lungime de 1320 km, din care distanţa de 883 km este navigabilă. Bazinul hidrografic al Rinului însumează 198.735 km², cursul inferior având un debit de 2.330 m³/s aproape de deltă (apropiat de debitul de apă al Nilului). La localitatea Emmerich în landul (Nordrhein-Westfalen) a fost măsurat în timpul inundaţiei din 1926 un debit maxim de 12.000 m³/s, debitul minim de 600 m³/s. a fost măsurat în anul 1947.
Cuprins |
[modifică] Etimologie
Numele Rinului are o provenienţă veche antică asemănător Ronului sau denumirea antică de Rhaina a fluviului Volga probabil din limba indogermană, verbul re sau ri ce înseamnă a curge. Din acest radical provine verbul german rinnen asemenea din greaca veche rhëin ceeace înseamnă de asemenea a curge, în spaniolă rio înseamnă râu. Denumirea celtică a Rinului era Rhenos, iar cea romană Rhenus, şi în zilele de azi Rinul este numit Vater Rhein tatăl Rin păstrându-se în limba locuitorilor o tendenţă mitologică a fluviului.
[modifică] Geologie
Din studiul petrografic a straturilor de roci din Valea Rinului, s-a estimat o vechime de 12 milioane de ani ce ar corespunde perioadei miocene.
Izvorul iniţial al Rinului se presupune că ar fi fost regiunea masivului muntos Kaiserstuhl Germania, albia fluviului odinioară ar fi avut o altă aşezare, neatingând regiunea Oppenheim şi Mainz.
[modifică] Cursul Rinului
- Marcarea kilometrică a Rinului începe de la podul din Konstanz terminându-se la vărsare cu kilometrul 1032,8 în localitatea Hoek van Holland. Tablele kilometrice sunt intercalate de table cu o cruce neagră ce marchează fiecare 500 de m. Prima măsurătoare completă a cursului Rinului a fost încheiată la data de 1 aprilie 1939 ceeace a preluat datele unei măsurători anterioare.
[modifică] Subîmpărţirea cursului Rinului
[modifică] Regiunea izvoarelor
In total în prezent sunt cunoscute 13 izvoare ale Rinului se pot aminti Reno di Lei, Averser şi Jufer Rhein, Rein Anteriur, Rein da Tuma, Rein da Curnera, Rein da Cristalina, Maighelser Rhein (Rein da Maighels), Medelser Rhein, Nalpser Rhein (Rein da Nalps) şi Valser Rhein. Principalele izvoare sunt Rinul anterior lângă Oberalppass (Surselva), şi Rinul posterior lângă Rheinwaldhorn, ambele izvoare sunt amplasate în vestul cantonului Graubünden din Elveţia centrală alpină.
[modifică] Regiunea alpină
După unirea principalelor izvoare la Reichenau Rinul numit Rinul alpin curge spre nord vărsându-se în lacul Bodensee, această regiune fiind numită delta Rinului fiind o rezervaţie naturală de protecţie a păsărilor, această zonă Rinul de lac fiind împărţit în lacul superior şi lacul inferior care se întinde până la Konstanz.
[modifică] De la cursul superior la cursul inferior
La ieşire din Bodensee de la Stein am Rhein până la Basel Rinul pe acest curs este numit Hochrhein tradus ar fi Rinul de Sus, de aici avale până la Bingen este numit Rinul superior de unde până la Bonn fiind numit Rinul mijlociu, de la Bonn avale până la deltă este denumit Rinul inferior.
[modifică] Delta Rinului
Delta Rinului se află lângă graniţa Germaniei cu Olanda, aici se varsă cele două braţe a Rinului bifurcat la Rotterdam, ramuri care se varsă la Hoek van Holland în Marea Nordului.
[modifică] Afluenţii Rinului
Lungime în km | Afluent pe malul stâng |
Localitate | Afluent pe malul drept |
Lungime în km |
---|---|---|---|---|
Rhein (Rinul) | 1320 | |||
82 | Waal | Lek | 62 | |
Dinslaken | Emscher | 84 | ||
Wesel | Lippe | 228 | ||
Duisburg | Ruhr | 217 | ||
103 | Erft | Neuss | ||
Düsseldorf | Düssel | |||
Leverkusen | Wupper | 114 | ||
Niederkassel | Sieg | 153 | ||
83 | Ahr | Sinzig | ||
Irlich | Wied | 140 | ||
545 | Mosel | Koblenz | ||
Lahnstein | Lahn | 242 | ||
Lorch | Wisper | 30 | ||
Mainz-Kostheim | Main | 524 | ||
Stockstadt | Modau | 44 | ||
Biblis | Weschnitz | 60 | ||
Mannheim | Neckar | 367 | ||
295 | Aare | Koblenz (CH) | ||
Bodensee | ||||
Vorderrhein | Reichenau | Hinterrhein |
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- Eine multimediale Reise entlang dem Rhein, von den Quellen bis nach Basel.
- SWR, Geomorphologie des Rheins
- Internationale Kommission zum Schutz des Rheins (IKSR)
- Bericht 1906 zur Rheinregulierung mit alten Bildern und Plänen
- Wasserstände der Rheinpegel
- Sursa=http://de.wikipedia.org/wiki/Rhein