Balcanii de Vest
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Drept Balcanii de Vest sunt denumite statele din fosta Iugoslavie (fără Slovenia) şi Albania care în urma aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană au devenit următoarea ţintă de extindere a acestei organizaţii în Peninsula Balcanică, neexistând însă un calendar precis al aderării. De asemenea, aceste state nu fac parte din organizaţia NATO, deşi aspiră să adere la aceasta. Totodată, începând cu 2007, toate aceste state fac parte din CEFTA (Acordul central-european de liber schimb), împreună cu Republica Moldova. Statele Balcanilor de Vest sunt:
Istoria din ultimii 15 ani ale acestor state este caracterizată de intense conflicte politice şi sociale, nerezolvate până astăzi. Cauzele izbucnirii conflictelor sunt de ordin istoric, etnic şi religios. Toate aceste state deţin un nivel de dezvoltare economică inferior statelor din Uniunea Europeană cu care sunt învecinate. De asemenea ele deţin o rată a şomajului superioară vecinilor din UE, deosebit de alarmantă fiind situaţia din Kosovo (50-70% în 2004), Bosnia (44,2% în 2005), Republica Macedonia (37,3% în 2005), Muntenegru (30,3% în 2005) şi Serbia (fara Kosovo, 20,8 % în 2005). Rata natalităţii din unele regiuni (mai ales acolo unde trăiesc mulţi musulmani) este printre cele mai mari din lume, la nivel general sporul natural al populaţiei este deosebit de ridicat. Totodata, în regiune este practicat de mulţi ani traficul cu arme şi droguri, datorită poziţiei strategice de legătură între Orient şi Occident. Traficul cu carne vie cunoaşte în aceste state o amploare nemaiîntâlnită în alte state europene, victimele fiind mai ales tinere (deseori minore) răpite din România, Republica Moldova şi Bulgaria care sunt obligate să se prostitueze.
Cu excepţia cetăţenilor croaţi, locuitorii din statele balcanice de vest necesită viză pentru călătoriile în statele membre ale Uniunii Europene, deşi sunt înconjuraţi de această organizaţie. Cetăţenii români pot călători fără viză în Albania şi Croaţia.
