Barajul Paltinu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Barajul Paltinul
Lacul
Vedere a barajului din spre aval
Realizatori
Inginer proiectant baraj	Aristide Teodorescu
Inginer gospodărirea apelor	Andrei Filotti
Şef şantier execuţie
Institut de proiectare	IPACH (în prezent Aquaproiect)
Executant	TCH (în prezent Hidroconstrucţia)
Beneficiar	Administraţia Naţională Apele Române
Amplasament
Râul	Doftana
Bazinul hidrografic	Ialomiţa
Localizare	Judeţul Prahova, România
Latitudine	{{{latitudine}}}
Longitudine	{{{longitudine}}}
Coordonate geografice	{{{coordonate}}}
Anul începerii execuţiei	1968
Anul dării în funcţiune	1971
Barajul
Tip	arc
Cota coronamentului	654,00 m.d.M.
Înălţimea barajului	108,00 m.
Lungimea la coronament	455,00 m.
Lăţime la bază	{{{lăţime-bază}}} m.
Volumul barajului	301,00 mii. m³.
Lacul de acumulare
Volumul lacului	53,7 mil. m³.
Suprafaţa lacului	{{{supr-lac}}} km².
Lungimea lacului	{{{lung-lac}}} km.
Lăţimea maximă	{{{lăţime-lac}}} km.
Lungimea ţărmului	{{{lung-ţărm}}} km.
Nivelul retenţiei normale	{{{retenţie-nor}}} m.d.M.
Adâncime maximă	{{{adânc-max}}} m.
Bazin de recepţie	{{{supr-bazin}}} km².
Debit mediu	5,00 m³/s.
Folosinţe	alimentare cu apă, irigaţii, energie hidroelectrică
	class="hiddenStructure"
editează acest cadru

Barajul Paltinu este un baraj de beton în arc, de 108 m înălţime, construit pe valea râului Doftana.

[modifică] Amplasament

Barajul Paltinu este situat în Judeţul Prahova, pe valea râului Doftana, în aval de confluenţa acesteia cu valea Păltinoasa, în cheile numite "La Tocile".

În secţiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronunţată. Pe malul stâng, se află o terasă cu o lăţime de cca. 100 m. Roca de bază este formată din gresie cu intercalaşii de şisturi marnoase şi argiloase. Roca de bază este traversată de mai multe falii şi un sistem complex de fisuri.

Barajul Paltinul
Se observă în partea din dreapta a fotografiei aripa parabolică. De asemenea se vede consolidarea versantului stâng cu blocuri de beton.

[modifică] Barajul

Din cauza condiţiilor geomorfologice dificile ale amplasamentului, a fost adoptată varianta unui baraj de beton în arc cu dublă curbură cu rost perimetral. Această soluţie a implicat realizarea unui soclu de fundaţie prelungit pe malul stâng cu o aripă parabolică. Acest soclu permite o simetrizare a secţiunii în care este executat barajul propriu zis şi permite o preluare mai bună a diferenţelor modulelor de elasticitate ale rocei de pe cei doi versanţi. De asemenea, soclul permitea o adaptare mai bună la condiţiile geologice locale, prin plombarea zonelor cu rocă alterată. Terenul de fundaţie a fost consolidat printr-un voal de etanşare realitat prin injecţii cu lapte de ciment. Între barajul parabolic şi versantul stâng s-a mai executat şi o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai bună a barajului cu versantul.

Barajul are o înălţime deasupra fundaţiei de 108 m., cota coronamentului barajului fiind la cota 654 m.d.M., Lungimea totală a coronamentului barajului este de 455 m.

Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanţi prin ancorare cu cabluri pretensionate.

Cu toate aceste lucrări, în timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat infiltraţii mari pe sub soclu, depăşind 150 l/s şi deplasări ale structurii la contactul dintre arcul central şi aripa parabolică. Ca urmare, s-au executat diferite lucrări suplimentare printre care suplimentarea voalului de etanşare, amplificarea sistemului de drenaj şi acoperirea părţii aval a versantului stâng cu blocuri de beton în trepte de 6 -8 m, ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate.

Cu aceste măsuri, infiltraţiile au încetat iar comportarea barajului şi a versanţilor au rămas în limite admisibile.

Lucrările de execuţie a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcţiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976-1982.

[modifică] Lucrări anexă

Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descărcător de suprafaţă de tip pâlnie. Tot în turnul deversorului pâlnie s-a mai executat o golire de semiadâncime. În plus, mai există şi o golire de fund, executată într-o galerie de deviere de pe versantul drept, care a fost folosită şi pentru devierea debitelor în timpul costrucţiei barajului. Golirea de fund este controlată prin vane situate la ieşirea galeriei de deviere şi are o capacitate de descărcare de 50 m³/s.

La piciorul barajului s-a executat o centrală hidroelectrică cu o putere instalată de 10 MW. Centrala este echipată cu două turbine de tip [[Francis].

[modifică] Sistemul de gospodărire a apelor

Barajul Paltinu serveşte în principal pentru alimentarea cu apă potabilă şi industială a municipiului Ploieşti. În subsidiar, barajul asigură şi apă pentru irigarea a 9000 ha în lunca râului Prahova în zona Băicoi-Ploieşti şi pentru salubtrizarea râului Dâmbul din Ploieşti Pentru realizarea acestor efecte, barajul Paltinu este inclus într-un sistem de gospodărire a apelor din care mai fac parte următoarele lucrări:

• barajul Voila de pe râul Doftana;
• Staţia de tratare a apei potabile de la Voila;
• Conducta de alimentare cu apă Voila-Ploieşti care serveşte şi la alimentarea cu apă a localităţilor de pe traseu;
• Priza de pe râul Prahova din zona Băicoi:
• Canalul Băicoi-Ploieşti realizat pe prima porţiune în canal deschis deservind sistemul de irigaţii iar pe ultima porţiune în casetă de beton închisă pentru alimentarea cu apă a industriilor din zona Brazi;
• Sistemul de puţuri pentru captarea apelor subterane din zona Băicoi sursă utilizată în paralel cu resursele râului Doftana pentru alimentarea cu apă potabilă;
• Regularizarea râului Dâmbul în zona municipiului Ploieşti şi în aval.