Băicoi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Calitatea informaţiilor sau a exprimării din acest articol trebuie îmbunătăţită.
Consultaţi manualul de stil şi îndrumarul, apoi daţi o mână de ajutor.
Acest articol a fost etichetat în aprilie 2006.

Băicoi

[[Imagine:\|100px\|Stema oraşului Băicoi]]	[[Imagine:\|200px\|Băicoi în România]]
stemă	amplasare

Amplasare

45°2′43″N, 25°51′57″E

Ţară

România

Judeţ

Prahova

Atestare documentară

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

20.234, (2002)

Suprafaţă

km²

Densitatea populaţiei

loc./km²

Altitudine

m n.m.

Localităţi
suburbane

{{{componenţă}}}

Primar

Nicolae Spiridon

Sit web

ro http://www.baicoi.ro

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Băicoi]]

Harta administrativă a oraşului

Băicoi este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România.

[modifică] Aşezare (date geografice)

Oraşul Băicoi este situat în mijlocul judeţului Prahova pe următoarele coordonate: 45,02 grade latitudine nordică şi 25,52 grade longitudine sudică la o distanţă de 20 km nord de Ploieşti, respectiv 16 km sud de Câmpina, la un nivel mediu de 250 m deasupra mării. Înălţimea maximă (406 metri), raportată la nivelul mării, se atinge în cadrul oraşului Dealul Ţintea. Oraşul se întinde pe o lungime de 17 km (de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieşirea spre Găgeni - Canton). Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii), din care pleacă mai multe străzi, acestea nedepăşind însă ca lungime 2-3 km decât foarte rar.

[modifică] Clima

Clima oraşului este continentală de deal, cu o temperatură medie anuală de 9-10 grade °C, media precipitaţiilor fiind de aproximativ 600 mm anual.

[modifică] Facilităţi

Băicoiul are încălzire bazată pe gaze naturale, oraşul este electrificat în întregime, reţeaua de apă şi canalizare acoperă mai mult de 70% din suprafaţă.

[modifică] Date istorice

Primele vestigii istorice descoperite pe raza oraşului s-au găsit la Ţintea şi datează din aproximativ 341 î.Hr. Este vorba de monede dacice şi un tezaur de tetradrahme. S-au descoperit şi urme de aşezări dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44 î.Hr.), precum şi urme ale culturii Dridu (sec. VII-X). Atestarea documentară: 20 mai 1597, dată legată de întâiul unificator al românilor Mihai Viteazul. Este vorba de un document domnesc prin care domnitorul dă la schimb moşia Băicoiului lui Manole şi Necula Logofăt pentru a primi moşia Ploieştilor.

Alte date importante din istoria oraşului:

1859-1860 - au loc manevrele armatei Principatelor Unite;
1948 - comuna Băicoi devine oraş;
1968 - cu prilejul reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, oraşul Băicoi se uneşte cu comuna Ţintea, sub titulatura de Băicoi, cu rang de oraş.

[modifică] Demografie

Din datele aflate in posesia noastră^{[necesită citare]}, populaţia oraşului în anul 2002 era de 21530 locuitori. Din arhive^{[necesită citare]} putem oferi câteva repere demografice. Astfel, în 1790 oraşul avea 3257 locuitori, în 1835 - 4085, în 1930 - 10117, în 1977 - 17440, în 1992] - 20676. Densitatea este de 4,2 locuitori pe kilometru pătrat. Populaţia activă reprezintă aproximativ 42% din total, iar mai mult de 60% este ocupată în industrie şi servicii. Băicoienii sunt în proporţie de 98% de naţionalitate română, restul fiind roomi, maghiari etc. De asemenea, în proporţie de 97% băicoienii sunt creştini ortodocşi ca şi religie, existând însă în oraş şi creştini catolici, adventişti, evanghelişti, penticostali etc, majoritatea minorităţilor religioase având în oraş locaşe de cult, case de rugăciune sau biserici. Ca o curiozitate, cei mai longevivi băicoieni au trăit 104 ani: Ecaterina Dobrica (1840-1944), respectiv Vasile Cazan (1893-1997).

[modifică] Componenţa pe cartiere

Oraşul Băicoi are în componenţă următoarele cartiere:

Schela, în care sunt concentrate cele mai importante unităţi economice ale oraşului, situat la intrarea în oraş dinspre DN1 - Paralela 45;
Tufeni, situat în nordul extrem al oraşului, oarecum izolat de restul Băicoiul, sau Centrul Vechi, unde se află unităţile administrative ale oraşului (Primărie, Fisc), Liceul şi o zonă comercială şi de servicii;
Lilieşti, care în urma amplasării aici a câtorva cvartale de locuinţe în perioada comunistă tinde să devină centrul oraşului;
Dâmbu, situat în estul oraşului, spre ieşirea cu Scorţeni şi
Ţintea, fostă comună, situată în SE, întinzându-se până la ieşirea spre Găgeni, respectiv Plopeni, cunoscută în ţară, şi nu numai, pentru zăcămintele de petrol şi pentru proprietăţile apelor din Valea Stelii (Senin).