Bistriţa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la oraşul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, România. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Bistriţa (dezambiguizare).

Bistriţa


stemă	amplasare

Amplasare

47°10′00″N, 24°30′00″E

Ţară

România

Judeţ

Bistriţa-Năsăud

Atestare documentară

1264

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

86.109 (2002)

Suprafaţă

km²

Densitatea populaţiei

loc./km²

Altitudine

356 m n.m.

Localităţi
suburbane

{{{componenţă}}}

Primar

Moldovan Vasile
(Alianţa D.A.)

Sit web

ro Primăria Municipiului Bistriţa

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Bistriţa]]

Harta administrativă a oraşului

Bistriţa - decembrie 1918

Bistriţa (germană:Bistritz, maghiară: Beszterce) este reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România, şi cel mai mare oraş din acest judeţ, cu o populaţie de 86.109 locuitori (2002).

[modifică] Geografie

Municipiul Bistriţa este situat în partea de nord-est a Transilvaniei, în Depresiunea Bistriţei şi este străbătut de râul al cărui nume îl poartă. Principala cale de acces este drumul european E576 (DN17) care face legătura între Transilvania şi Moldova.

Localităţile limitrofe sunt:

Clima Bistriţei este temperat-continentală, cu veri mai umede şi relativ călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi relativ reci. Temperatura medie multianuală este de 8-9°C.

[modifică] Istoric

Prima colonizare a zonei de către saşi a avut loc în anul 1206, când a fost întemeiată localitatea Nösen, regiunea din jur fiind denumită Nösnerland.

Localitatea a fost atestată documentar din anul 1241, primind drepturi orăşeneşti de la 1353. A fost un important centru comercial medieval, fiind una din cele 7 cetăţi ale Transilvaniei.

Biserica Evanghelică a fost construită iniţial în stil romanic, fiind extinsă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în stil gotic. Turnul bisericii a fost ridicat între anii 1487 şi 1519. Are o înălţime de 74 m, fiind unul din cele mai înalte turnuri gotice din Transilvania.

După 1944 populaţia germană (săsească) a oraşului a fost deportată în Rusia. De acolo saşii au preferat să emigreze în Republica Federală Germania sau în Austria. Puţini s-au întors pe meleagurile natale. Dintre cei întorşi, cei mai mulţi au emigrat după 1989.

[modifică] Demografie

În anul 1930 populaţia oraşului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia Bistriţei era alcătuită din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocşi, 1.046 romano-catolici, 869 reformaţi ş.a.

În prezent oraşul are o populaţie de 82.400 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,2%), urmaţi de maghiari (6%) şi romi (3,6%). Populaţia de etnie germană a scăzut foarte mult, ajungând la procentul de 0,2%.