Borsec

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Borsec

[[Imagine:\|100px\|Stema oraşului Borsec]]	[[Imagine:\|200px\|Borsec în România]]
stemă	amplasare

Amplasare

46°58′0″N, 25°34′12″E

Judeţ

Atestare documentară

2.864

96 km²

Densitatea populaţiei

29 loc./km²

Altitudine

m n.m.

Localităţi
suburbane

Primar

Valentin Alexandru Vaida, independent

Sit web

ro Primăria Borsec

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Borsec]]

Harta administrativă a oraşului

Izvor de apă minerală în Borsec

Viaductul căii ferate

Vila 29

Borsec (în maghiară Borszék, în germană Bad Borseck) este un oraş în judeţul Harghita, Transilvania, România. Are o populaţie de 2.864 locuitori, dintre care 21,2% români, 78,2% maghiari, 0,5% ţigani, 0,1% alţii.

[modifică] Geografie

Oraşul Borsec se află la 26 km de Topliţa pe drumul naţional 15 care duce spre Piatra Neamţ. Înconjurat de Munţii Bistriţa, Munţii Călimani, Munţii Gurghiu şi Masivul Ceahlău, oraşul este situat la o altitudine de 880 m.

Distanţa de la oraşele mai importante din zonă: Topliţa 28 km, Bicaz 91 km, Deda 44 km, Miercurea Ciuc 125 km, Braşov 186 km. De la Borsec se pot face excursii la Vf. Fagului (1310m), Vf. Chiurezu Mare (1492m). Există o linie de cale ferată de 6 km construită în 1952 care face legătura cu Capu Corbului.

[modifică] Istorie

A fost staţiunea cea mai importantă din Transilvania situat în partea nordică a judeţului Harghita, fiind şi localitatea cea mai nordică a ţinutului Gheorgheni. A primit rang de oraş în anul 1956 - vizitatori oraşului dându-i denumirea de regina apelor minerale. Renumit pentru izvoarele de apă minerală şi clima sa deosebită.

În zonă au avut loc tăieri masive de pădure. Viaţa economică în afara de exploatarea lemnului este reprezentată de exploatarea cărbunelui brun, exploatarea calcarului şi travertinului, prelucrarea lemnului precum şi industria alimentării. În localitate există o foarte importantă fabrică de îmbuteliere a apei minerale, denumită Regina Apelor Minerale SA. Populaţia cu ocazia recensământului din 1992 a fost de 3.053 locuitori. Staţiunea este vizitată de mulţi turişti care vin pentru efectul curativ a apelor minerale, dar şi pentru aerul puternic de munte şi peisajul deosebit de frumos din zonă.

Borsecul este compus din două cartiere: Borsecul de Sus şi Borsecul de Jos. Acesta din urmă se află de a lungul şoselei naţionale 15 iar Borsecul de Sus se află pe platoul de travertin şi practic acest cartier este staţiunea turistică propriu zisă.

[modifică] Izvoare de apă minerală

Izvoarele de apă minerală sunt numeroase şi calitativ foarte bune - fiind de renume mondial. Dintre acesteia sunt 5 izvoare a căror apă se îmbuteliază. Izvoare: Izvorul Central (cu un debit de 230.000 l/zi), Izvorul Boldizsár (izvorul 3, debit de 6.600 l/zi), Izvorul László (izvorul 5,debit de 5.100 l/zi), Izvorul Lázár (izvorul 6), Izvorul Republica (debit de 75.000 l/zi), Izvoarele Horia, Closca, Crisan, J. Pierre Curie (la picioarele Dealului Rotund, cu un debit de 3800 l/zi, conţine radiu), Izvorul Kossuth (izvorul 10, debitul este în scădere), Izvorul Petőfi (izvorul 11, debit de 900 l/zi).

Efectele curative: sunt foarte bune în afecţiuni ale sistemului circulator, afecţiuni ginecologice, afecţiuni neuritice, diferite boli ale rinichilor, afecţiuni ale sistemului endocrin, diabet şi altele. Se pot face cure interne prin consumul direct a apei minerale, masaje hidroterapeutice, electroterapie, mofete, etc.

[modifică] Curiozităţi turistice

Izvoarele 3, 5, 6 şi 10, deasemenea Vilele 51, 53, 56, 50, Pensiunea, Vila 120, 13 şi 14, centrala electrică, Vila Kaláka sunt declarate ca monumente arhitecturale.
Dealul Rotund este o formaţiune de travertin de 975 m înălţime format de a lungul timpului din depunerile de minereu ale apelor călduţe bicarbonate. Acest travertin a fost exploatat şi folosit la ornamentarea diferitelor clădiri din Bucureşti şi Miercurea-Ciuc.
Peştera de gheaţă s-a format într-o grotă a masivului de travertin. Apa se infiltrează aici iar gheaţa se îngroaşă pe timp de iarnă şi se topeşte primăvara târziu.
Biserica ortodoxă din localitate a fost construită iniţial ca biserică catolică. Este considerat a fi un monument cultural şi arhitectural.
Izvorul principal, principalul izvor al localităţii.
Grota Urşilor (în zona Dealului Rotund)
Cetatea Bufniţei, "Ősforrás" unde acum 150 de ani a fost un mic lac; aici a fost construit primul ştrand, "Tündérkert". Formaţiunile travertinice de aici se exploatează în scopuri industriale.