Cadarcă de Miniş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cadarca sau Cadarca de Miniş este un vin tradiţional românesc originar din podgoriile Miniş-Măderat, judeţul Arad unde a fost preparat pentru prima dată în 1744. Este produs în vestul ţării, atât în Crişana-Maramureş cât şi în podgoriile Recaş din Banat. Vinul este produs cu un adaos de boabe stafidate şi are un conţinut de zahăruri între 150 şi 220 g/litru. Cadarca are o culoare care variază de la roşu-aprins la roşu-închis, o aromă particulară de fruct proaspăt, consistent, plin, catifelat, uneori acid. Dezvoltă un buchet complex după 2-3 ani. Când există condiţii de stafidire se obţin vinuri oxidative cu aromă de cuişoare şi cu gust uşor astringent. În mod obişnuit, se obţin vinuri mai slab colorate cu aromă placută de fruct proaspăt, echilibrate. [1]
Cadarca este numită din timpuri vechi “sânge de taur”, renume pe care localnicii îl păstrează şi în prezent, definindu-i prin acesta culoarea roşie-rubinie, personalitatea şi puterea.
[modifică] Tehnologia de producţie
Boabele stafidite se obţin în anii foarte buni prin înlăturarea unei părţi din frunze. În octombrie se culeg ciorchinii pe care se găsesc boabe stafidite care se aşează pe rogojini. După câteva zile se aleg numai strugurii sănătoşi iar boabele stafidite se pun într-o cadă înaltă, la loc uscat, 5-6 zile, după care se frămîntă cu mâna sau se calcă cu picioarele, rezultând o masă mieroasă care se repartizează în căzi mai mari. Peste aluat se toarnă vin roşu de bună calitate, se acoperă şi se lasă la fermentat 4-6 săptămâni, timp în care se amestecă cu o lopată de lemn iar seminţele se adună. Vinul se scurge şi se pune în vase de 100 litri. Se consumă după 1-2 ani dar se poate păstra timp îndelungat.[2]
