Recaş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ | Timiş | ||||
Atestare documentară | 1319 | ||||
Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]]) | 8.220 (2005) | ||||
Suprafaţă | 229,88 km² | ||||
Densitatea populaţiei | 37,41 loc./km² | ||||
Altitudine | 103 m n.m. | ||||
Localităţi suburbane |
Bazoş, Herneacova, Izvin, Nadăş, Petrovaselo, Stanciova | ||||
Primar | Marinel Paşca, PD |
||||
Sit web | ro Situl primăriei | ||||
![]() |
|||||
---|---|---|---|---|---|
Poziţia oraşului în cadrul judeţului | |||||
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Recaş]] | |||||
Harta administrativă a oraşului |
Recaş este un oraş în judeţul Timiş, Banat, România. A primit statutul de oraş în aprilie 2004. Recaşul are o populaţie de aproximativ 8.500 locuitori şi este un exemplu de diversitate etnică, aici trăind împreună români, maghiari, sârbi, croaţi, germani (şvabi) şi romi. Oraşul Recaş are şi 6 sate aparţinătoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoş şi Nadăş.
Cuprins |
[modifică] Localizare
Este situat la o distanţă de 21 km de Timişoara şi 37 km de Lugoj, pe drumul naţional DN6 (european E70). Oraşul are acces şi la aeroportul Timişoara, aflat la 20 de km distanţă.
[modifică] Istorie
Prima atestarea a localităţii provine din cronici feudale datate în 1319. De-a lungul timpului Recaşul a fost pe rând domeniu feudal, cetate, târg de care aparţineau 15 sate, a fost sub administraţie turcească, austriacă, maghiară şi română.
Din anii 1784-1786, datorită procesului e colonizare a Banatului, au început să se stabilească populaţii germane. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX Recaşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viaţa socială şi economică din zonă (reşedinţă de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepţie). În 1894 a fost construita fabrica de caramidă cu 100 de angajati iar în anul 1902 a apărut primul ziar german "Temesrekaser Zeitung".
În perioada interbelică Recaşul dispunea de sşcoală primară, şcoală confesională catolică, cazinou, asociaţia pompierilor, cerc agricol german, club sportiv. În perioada socialistă Recaşul a avut statutul de comună cu 6 sate aparţinătoare. În urma unui referendum local, Recaşul a dobândit în anul 2004 statutul de oraş.
[modifică] Populaţie
Recensământul[1] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populaţia | Români | Germani | Maghiari | Romi | Sârbi | Slovaci | Alte etnii |
1880 | 10.332 | 3.769 | 2.109 | 568 | - | 3.759 | 101 | 27 |
1900 | 12.004 | 4.757 | 2.295 | 1.684 | - | 1.920 | 109 | 1.259 |
1930 | 11.684 | 4.653 | 1.846 | 2.419 | 229 | 2.401 | 101 | 264 |
1977 | 10.928 | 6.562 | 923 | 1.580 | 440 | 1.123 | 41 | 259 |
1992 | 8.665 | 6.334 | 222 | 1.082 | 219 | 669 | 17 | 122 |
2002 | 8.599 | 6.556 | 111 | 934 | 256 | 582 | ? | 160 |
[modifică] Economie
Zona este cunoscută în special pentru calitatea vinurilor sale. Notabil este însă faptul că în ultimii ani activitatea economică a început să se diversifice.
[modifică] Politică
Consiliul Local al oraşului Recaş este compus din 15 consilieri, împărţiţi astfel:
Partid | Consilieri | Componenţa Consiliului | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Alianţa Dreptate şi Adevăr (exclusiv PD) | 9 | ||||||||||
Partidul Social Democrat | 4 | ||||||||||
Partidul Conservator (PUR) | 2 |
[modifică] Note
- ↑ Varga E. Statistică recensăminte, jud. Timiş 1880 - 1992 (datele includ localităţile componente)
[modifică] Legături externe
- Primăria oraşului Recaş
- Sit alternativ al primăriei
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- Cramele Recaş
- Teren de golf
![]() |
România | Oraşe din judeţul Timiş | ![]() |
---|---|---|
Buziaş | Ciacova | Deta | Făget | Gătaia | Jimbolia | Lugoj | Recaş | Sânnicolau Mare | Timişoara |