Cantonul Berna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bern
Berne


Capitală	Berna
Suprafaţă	5 959 km² (Pe locul 2)
Populaţie	947 100
Densitatea populaţiei	158
Din anul	1353
Abreviere	BE
limbi	germană, franceză
Sit web	www.be.ch

Cantonul Berna (germană: Kanton Bern; franceză Canton de Berne) e un canton al Elveţiei. Are o populaţie de circa 947.000 de locuitori. Se găseşte în partea central-vestică a naţiunii, iar oraşul Berna este capitala sa. Populaţia vorbeşte dialectul local germano-elveţian denumit Bärndüütsch şi franceza în zona Bienne.

[modifică] Geografie

Cantonul Berna este al doilea cel mai mare din Elveţia după populaţie. Are graniţă cu Cantonul Jura şi Cantonul Solothurn la nord. La vest se află Cantonul Neuchâtel, Cantonul Fribourg şi Cantonul Vaud, la sud Cantonul Valais. La est de Cantonul Berna se află cantoanele Uri, Nidwalden, Obwalden, Lucerna şi Argovia.

Cantonul Berna este traversat de râul Aare şi de afluenţii săi. Suprafaţa cantonului este împărţită în trei. Regiunile muntoase (Berner Oberland) se află în sudul cantonului şi sunt parte a Alpilor. Altitudinea maximă este de 4.274 m în vârful Finsteraarhorn. Faimoasele staţiuni din apropiere de Interlaken şi Jungfrau (4.158 m) sunt situate în această zonă. Alte staţiuni din regiune sunt: Thun, Meiringen şi Aareschlucht, Grindelwald, Mürren şi Kandersteg. Întreaga regiune este predominant muntoasă şi e renumită pentru frumuseţea peisajului. În consecinţă, turismul este una dintre principalele surse de venit în Berner Oberland.

Regiunea de mijloc (Berner Mittelland) e constituită din văile râului Aare şi Emme şi de câteva coline la picioarele Alpilor Bernezi, precum şi de câmpia din jurul capitalei, Berna. În partea de nord a cantonului se găseşte cea de a treia regiune: regiunea lacurilor (Seenland), care este concentrată în jurul lacului Biel.

Suprafaţa totală a cantonului este de 5.959 km².

[modifică] Istorie

Suprafaţa Cantonului Berna este formată din teritorii obţinute de capitală, în special în secolele XIV-XVI, fie prin cucerire sau achiziţionare. Districtele obţinute sunt (împreună cu data cuceririi/achiziţionării):

Laupen (1324)
Hash e Meiringen (1334)
Thun şi Burgdorf (1384)
Unterseen şi Valea Înaltă a râului Simme (1386)
Frutigen (1400)
Valea Joasă a râului Simme (1439 - 1449)
Interlaken, cu Grindelwald, Lauterbrunnen şi Brienz (1528)
Saanen sau Gessenay (1555)
Koniz (1729)
Jura Berneză cu Bienne (1815, de la episcopatul Basel).

Anumite regiuni cucerite au părăsit cantonul în 1798: Argovia (1415), Aigle şi Grandson (1475), Vaud (1536) şi Pays d'En-Haut inclusiv Chateau d'Oex (1555). Din 1798 până în 1802 regiunile muntoase au format un canton separat de Republica Elveţiană, denumit Cantonul Thun, cu capitala la Thun. Anumite porţiuni de limbă franceză din Cantonul Berna s-au separat de acesta la sfârşitul secolului XX, şi din 1979 sunt parte a Cantonului Jura.

Cantonul Berna s-a unit cu Confederaţia Elveţiană în 1353 şi a fost între 1803 şi 1814 unul dintre cele şase cantoane directoriale ale Confederaţiei Elveţiene.

[modifică] Politică

Constituţia cantonală actuală este în vigoare din 1893. În 1906 constituţia a fost amendată pentru a introduce alegerile populare directe ale executivului (Regierungsrat) compus din nouă membri.

[modifică] Economie

Turismul este principala sursă de venit a Oberland-ului Bernez. Alte sectoare importante sunt agricultura (în special creşterea de bovine şi producţia de brânză) şi producţia de energie hidro-electrică. Brânza berneză Emmental este cunoscută în întrega lume.

În Mittelland ternenul este mai fertil. Agricultura are o mare importanţă, dar această parte a cantonului este şi foarte bine industrializată. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt importanţi furnizori de locuri de muncă în această zonă. Există şi o centrală nucleară la Mühleberg.

Zona din jurul Lacului Biel este renumită pentru producţia de vin.