Cantonul Turgovia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Capitală | Frauenfeld |
Suprafaţă | 991 km² (Pe locul 12) |
Populaţie | 228 200 |
Densitatea populaţiei | 230 |
Din anul | 1803 |
Abreviere | TG |
limbi | germană |
Sit web | www.tg.ch |
Turgovia (Thurgau) este un canton al Elveţiei. Se află în nord-estul ţării, şi are o populaţie de 228 200 locuitori. Capitala este la Frauenfeld.
Cuprins |
[modifică] Geografie
La nord, cantonul este mărginit de Lacul Constanţa, dincolo de care se află Germania şi Austria. Râul Rin se află la graniţa spre nord-vest. La sud se află cantonul Sfântul Gall, iar la vest cantoanele Zürich şi Schaffhausen.
Suprafaţa cantonului este de 991 km² şi este împărţită de obicei în trei mase deluroase. Una dintre ele se întinde de-a lungul Lacului Constanţa în nord. O alta este mai în interior, între râurile Thur şi Murg. A treia formează graniţa sudică a cantonului, unindu-se cu muntele Hörnli din pre-Alpi.
[modifică] Istorie
În preistorie, teritoriul a fost locuit de oamenii aparţinând culturii Pfyn de-a lungul Lacului Constanţa. În perioada romană, cantonul a făcut parte din provincia Raetia până în 450 când aici s-au aşezat alamannii. Abia în secolul al VIII-lea cantonul a devenit o unitate politică în cadrul Imperiului franc. În acea perioadă însă, zona nu era clar definită şi aveau loc schimbări frecvente. În general, dimensiunile Turgoviei erau mai mari, însă în timpul Evului Mediu s-a micşorat. Ducii de Zähringen şi conţii de Kyburg au ocupat o mare parte din pământuri. Oraşul Zürich a făcut parte din Turgovia până ce a devenit reichsunmittelbar în 1218. Când dinastia Kyburg a dispărut în 1264, Habsburgii au preluat teritoriul. Confederaţia elveţiană şi aliaţii săi au ocupat zona de la Habsburgi în 1460, aceasta fiind guvernată de Zürich.
În 1798 teritoriul a devenit pentru prima oară canton ca parte a Republicii elveţiene. În 1803 cantonul Turgovia a devenit membru al Confederaţiei elveţiene. Constituţia cantonală actuală datează din 1987.
[modifică] Economie
Turgovia este cunoscută pentru produsele sale agricole de calitate, în special fructe şi legume. Numeorasele livezi sunt folosite în principal pentru producerea cidrului. În valea Thurului se produce vin.
Industria este de asemenea prezentă aici. Principalele ramuri sunt industria tipografică, textilă şi manufacturieră. Firmele mici şi mijlocii sunt de asemena importante pentru economia canonului, fiind concentrare în special în jurul capitalei.
[modifică] Demografie
Populaţia este predominant germanofonă. Aproximativ două treimi sunt protestanţi, restul fiind romano-catolici.
[modifică] Legături externe
Appenzell Extern - Appenzell Intern - Argovia - Basel-Oraş - Basel-Provincie - Berna - Fribourg - Geneva - Glarus - Graubünden - Jura - Lucerna - Neuchâtel - Sfântul Gall - Schaffhausen - Schwyz - Solothurn - Ticino - Turgovia - Obwald - Nidwald - Uri - Valais - Vaud - Zug - Zürich