Carol al V-lea de Lorena
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Carol al V-lea Leopold (germ. Karl V. Leopold von Lothringen) (* 3 aprilie 1643, Viena; † 18 aprilie 1690, Wels, Austria Superioară) duce de Lorena (1675–1690). Din 1678 cumnat al împăratului Leopold I.
Ca urmare a ocupării Lorenei de către Franţa (1661), a purtat doar formal titlul de duce al Lorenei, fără să-şi poată conduce ducatul în mod efectiv. În anul 1663 a intrat în serviciile Sfântului Imperiu Roman. În 1668 a candidat fără succes la tronul Poloniei. Din 1679 guvernator al Tirolului. Ca general imperial a contribuit în mod decisiv la victoria asupra trupelor otomane care asediau Viena (12 septembrie 1683). Trei ani mai târziu, în 1686, a reuşit eliberarea cetăţii Buda. În 1687 i-a învins pe turci la Mohács.
Fiul său, Leopold (1679-1729) [numit Leopold cel Bun, fr. Léopold le Bon, duc titulaire de Lorraine et duc de Lorraine], a purtat între 1690 şi 1697 în mod simbolic titlul de duce de Lorena, iar din 1697 şi 1729 a intrat efectiv în posesia ducatului său. Fiul lui Leopold cel Bun a fost Francisc Ştefan de Lorena, ultimul duce al Lorenei (1729-1737), soţ al Mariei Terezia, ales în 1745 împărat al Sfântului Imperiu Roman.
