Ciprian Porumbescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina". |
Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853, Şipotele Sucevei - d. 6 iulie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava) a fost un compozitor român.
Cuprins |
[modifică] Originea şi numele
Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Iraclie Gołęmbiowski, acesta din urmă îşi schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881, cu doi ani înainte de moartea lui Ciprian, atunci când ajunge stareţ al Mănăstirii Putna ("gołąb" - pronunţat "goluamb" - înseamnă în poloneză "porumbel").
[modifică] Studiile
A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la Konservatorium für Musik und darstellende Kunst în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: "Balada pentru vioară si orchestră" op.29, opereta "Crai nou" pusă în scenă pentru prima data în sala festiva a Gimaziului Românesc din Braşov (astazi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).
În plus, a compus muzica pentru imnul albanez, "Hymni i Flamurit", acesta este în România un celebru cântec patriotic, numit „Pe-al nostru steag e scris Unire”. De asemeni a scris şi melodia fostului imn Trei culori. A fost arestat pentru activitatea sa politică, iar în timpul detenţiei şi-a scris cele mai bune piese.
A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa "Ciprian Porumbescu".
[modifică] Scurta prezentare a vietii compozitorului
Ciprian Porumbescu se naste la 14 octombrie 1853, la Sipotele Sucevei, intro casa modesta de tara, ca fiu al Emiliei si al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la inceput numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioada Golembiovski-Porumbescu si mai apoi, Porumbescu.
Din cauza saraciei nu s-a putut bucura de o formare muzicala continua si completa. A inceput studiul muzicii la Suceava si Cernauti, unde conduce corul Societatii Culturale "Arboroasa". In anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Manastirii Putna, la festivitati, alaturi de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Trntjny eclu si altii, participa si tanarul Ciprian Porumbescu, uimind asistenta cu minunatul sau cantec de vioara.
Apoi, cu ocazia unei burse, isi continua studiile la "Konservatorium fur Musik" din Viena, unde dirijeaza corul Societatii Studentesti "Romania Juna". Aici va scoate, in anul 1880, colectia de douazeci de piese corale si cantece la unison, reunite in "Colectiune de cantece sociale pentru studentii romani" ( "Cantecul gintei latine", "Cantecul tricolorului", "Imnul unirii - Pe-al nostru steag"), prima lucrare de acest gen din literatura noastra.
Dupa aceasta perioada, urmeaza cea mai frumoasa etapa a vietii sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale "Crai nou", piesa in doua acte scrisa de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului in 12 si 23 martie, pe aceeasi scena. In acelasi an, opereta este montata si la Oravita.
Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politica, timp in care a scris cele mai bune piese. Printre lucrarile sale se numara "Rapsodia romana pentru orchestra", "Serenada", "la malurile Prutului", "Altarul Manastirii Putna", "Inima de roman", "Gaudeamus Igitur", "Oda ostasilor romani" si altele.
Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoza, Ciprian Porumbescu, se stinge din viata, in casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu in onoarea marelui compozitor, sub ochii tatalui sau si ai surorii sale, Marioara, la 6 iulie 1883.
