Constantă fizică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
In ştiinţă, o constantă fizică este o mărime fizică a cărei valoare numerică este fixă.
Sunt multe constante folosite in stiinte, unele dintre cele mai celebre fiind: constanta lui Planck, acceleraţia gravitatională si numărul lui Avogadro. Constantele pot fi de multe feluri; unele, ca lungimea Planck reprezinta o distanţă fizică fundamentală, altele ca viteza luminii semnifică viteza maximă în univers,
Mai jos aveti o lista cu constante fizice:
Constantă | Simbol | Valoare | Ref. |
---|---|---|---|
viteza luminii în vid | c | 299 792 458 m·s-1 (prin def.) | a |
permeabilitatea vidului | μ0 | 4π × 10-7 N A-2 (prin def.) | a |
12.566 370 614... × 10-7 N
A-2 |
a | ||
permitivitatea vidului | ε0 =
1/(μ0c2) |
8.854 187 817 ... × 10-12
F·m-1 |
a |
impedanţa caracteristică a vidului | Z0 = μ0c | 376.730 313 461... Ω (prin def.) | a |
constanta gravitaţională | G | 6.672 59(85) × 10-11
m3·kg-1·s-2 |
? |
constanta lui Planck | h | 6.626 068 76(52) × 10-34 J·s | a |
constanta lui Dirac | = h / (2π) | 1.054 571 596(82) × 10-34 J·s | a |
masa lui Planck | mp = (c /
G)1/2 |
2.1767(16) × 10-8 kg | a |
lungimea lui Planck | lp= (G / c3)
1/2 |
1.6160(12) × 10-35 m | a |
timpul lui Planck | tp = (G /
c5)1/2 |
5.3906(40) × 10-44 s | a |
sarcina elementară | e | 1.602 176 462(63) × 10-19 C | a |
masa de repaus a electronului | me | 9.109 381 88(72) × 10-31 kg | a |
masa de repaus a protonului | mp | 1.672 621 58(13) × 10-27 kg | a |
masa de repaus a neutronului | mn | 1.674 927 16(13) × 10-27 kg | a |
unitatea atomică de masă | mu = 1 u | 1.660 538 73(13) × 10-27 kg | a |
numarul lui Avogadro | L, NA | 6.022 141 99(47) × 1023 | a |
constanta lui Boltzmann | k | 1.380 6503(24) × 10-23 J·K-1 | a |
constanta lui Faraday | F | 9.648 534 15(39) × 104
C·mol-1 |
a |
constanta gazelor ideale | R | 8.314 472(15) J·K-1·mol-1 | a |
zero pe scala Celsius | 273.15 K (prin def.) | ? | |
volumul molar al gazului ideal, p = 1 bar, θ =
00C |
22.710 981(40) L·mol-1 | a | |
atmosfera standard | atm | 101 325 Pa (prin def.) | a |
constanta de structură fină | α =
μ0e2c / (2h) |
7.297 352 533(27) × 10-3 | a |
α-1 | 137.035 999 76(50) | a | |
raza lui Bohr | a0 | 5.291 772 083(19) × 10-11 m | a |
energia Hartree | Eh | 4.359 743 81(34) × 10-18 J | a |
constanta lui Rydberg | R∞ | 1.097 373 156 8549(83) × 107
m-1 |
a |
magnetonul lui Bohr | μB | 9.274 008 99(37) × 10-24
J·T-1 |
a |
momentul magnetic al electronului | μe | -9.284 763 62(37) × 10-24
J·T-1 |
a |
factorul g al lui Lande pentru electronul liber | ge | 2.002 319 304 386(20) | ? |
magnetonul nuclear | μN | 5.050 786 6(17) × 10-27 J·T-1 | ? |
momentul magnetic al protonului | μp | 1.410 607 61(47) × 10-26
J·T-1 |
? |
raportul giromagnetic al protonului | γp | 2.675 221 28(81) × 108
s-1·T-1 |
? |
momentul magnetic al protonilor în H20,
μ'p |
μ'p / μB | 1.520 993 129(17) × 10-3 | ? |
frecvenţa de rezonanţă a protonului per câmp în H20 | γ'p / (2π) | 42.576 375 (13) M·Hz·T-1 | ? |
constanta Stefan-Boltzmann | σ | 5.670 400(40) × 10-8
W·m-2·K-4 |
a |
prima constantă radiativă | c1 | 3.741 774 9(22) × 10-16 W·m2 | ? |
a doua constantă radiativă | c2 | 1.438 769 (12) × 10-2 m·K | ? |
acceleraţia standard a căderii libere | gn | 9.80665 m·s-2 (prin def.) | ? |
Unele "constante" sînt în realitate artificii ale sistemului de unităţi utilizat, de exemplu mks sau cgs. În unităţi naturale, unele din aceste aşa zise constante fizice se dovedesc a fi doar simpli factori de conversie.
[modifică] Referinţe
aPeter J. Mohr and Barry N. Taylor, "CODATA Recommended Values of the Fundamental Physical Constants: 1998," Journal of Physical and Chemical Reference Data, Vol. 28, No. 6, 1999 and Reviews of Modern Physics, Vol. 72, No. 2, 2000.[[1]]