New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Celsius - Wikipedia

Celsius

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Formule de recalculare a temperaturilor
În Din Formulă
Fahrenheit Celsius °F = (°C × 1,8) + 32
Celsius Fahrenheit °C = (°F − 32) ÷ 1,8
kelvin Celsius K = °C + 273,15
Celsius kelvin °C = K − 273,15
Pentru intervale de temperaturî mai degrabă decât temperaturi,
1 °C = 1 K
ÅŸi
1 °C = 1,8 °F
Comparaţie între diverse scări de temperatură
Calculator pentru convertirea temperaturilor

Celsius se referă la scara de temperatură Celsius (în centigrade). Grade Celsius (simbol: °C) se referă la o temperatură exprimată pe scara Celsius. Gradul Celsius este de asemenea unitatea folosită pentru indicarea unui interval de temperatură. Denumirea „Celsius” vine de la numele astronomului suedez Anders Celsius (1701 â€“ 1744), care a propus primul această scară cu doi ani înainte de moartea sa.

Până în 1954 temperatura de 0 Â°C de pe scara Celsius a fost definită ca punctul de topire al gheÅ£ii iar cea de 100 Â°C ca punctul de fierbere a apei la presiune normală, definiÅ£ie aproximativă, încă folosită în ÅŸcoli. Actual, unitatea „grad Celsius” ÅŸi scara Celsius este definită, conform convenÅ£iilor internaÅ£ionale, prin două puncte: zero absolut ÅŸi punctul triplu al apei. Zero absolut — temperatura faţă de care nimic nu poate fi mai rece ÅŸi la care în substanţă nu mai există energie sub formă de căldură — este definită ca fiind exact 0 K ÅŸi −273,15 Â°C. Punctul triplu al apei este definit ca fiind la exact 273,16 K ÅŸi 0,01 Â°C

Această definiţie:

  1. stabileÅŸte mărimea ambelor grade, Celsius ÅŸi Kelvin, ca fiind exact 1 / 273,16 părÅ£i din din intervalul dintre punctul triplu al apei ÅŸi zero absolut;
  2. stabileşte că un kelvin are exact aceeaşi mărime cu un grad de pe scara Celsius; şi
  3. stabileşte că diferenţa punctelor de zero între cele două scări este exact 273,15 kelvini.

În tabelul de mai jos sunt prezentate câteva temperaturi de bază pe scara Celsius şi corespondentele lor pe alte scări.

Kelvin Celsius Fahrenheit
Zero absolut

(exact, prin definiţie)

0 K −273,15 °C −459,67 °F
Punctul de topire al gheţii 273,15 K 0 °C 32 °F
Punctul triplu al apei

(exact, prin definiţie)

273,16 K 0,01 °C 32,018 °F
Punctul de fierbere a apeiA 373,1339 K 99,9839 °C 211,9710 °F

A Pentru apă standard la presiunea de 101325 Pa, la calibrarea doar pe baza definirii temperaturii termodinamice prin două puncte.

Cuprins

[ascunde]

[modifică] Istoric

Termometru gradat în grade Celsius. Zona albastră indică temperaturile negative.
Termometru gradat în grade Celsius. Zona albastră indică temperaturile negative.

ÃŽn 1742 Anders Celsius a propus o scară „inversă” scării Celsius moderne, unde 0 era temperatura de fierbere, iar 100 cea de îngheÅ£ a apei. El a constatat că temperatura de îngheÅ£are a apei nu depinde practic de presiune. De asemenea, el a determinat cu o precizie remarcabilă cum depinde temperatura de fierbere a apei de presiunea atmosferică. Datorită influenÅ£ei mari a presiunii asupra temperaturii de fierbere a apei el a propus ca punctul de zero (punctul de fierbere al apei) să fie fixat la presiunea barometrică de la nivelul mării, adică la presiune normală. ÃŽn 1954 RezoluÅ£ia 4 a celei de a 10-a CGPM (Conférence Générale des Poids et Mesures = Conferinţă Generală de Măsuri ÅŸi Greutăţi) a stabilit că pe plan internaÅ£ional presiunea normală are 101325 Pa. 

ÃŽn 1744, anul morÅ£ii lui Anders Celsius, botanistul Carolus Linnaeus (1707 â€“ 1778) a inversat scara Celsius, dându-i forma actuală.

În următorii 204 ani specialiştii în termodinamică au numit această scară „scara centigradă”. Temperaturile pe scara centigradă au fost numite simplu „grade”, sau mai precis „grade centigrade”. Simbolul acestor grade a fost °C (în diferite forme de-a lungul timpului). Deoarece termenul „centigrade” era de asemenea denumirea în limba franceză a unităţii de măsurare a unghiurilor (pe scara de 100 pentru un unghi drept – sistemul francez) şi avea aceeaşi conotaţie şi în alte limbi, s-a renunţat la folosirea lui pentru temperaturi, termenul actual fiind „grade Celsius”.

Aceasta elimină ambiguitatea termenului „centigrade”, rezervându-i acestuia rolul exclusiv pentru definirea unghiurilor în sistemul francez.

[modifică] Temperaturi şi intervale

Gradul Celsius este echivalentul kelvinului la exprimarea temperaturilor pe scara Celsius.

Efectul definirii scării Celsius pe baza punctului triplu al apei standard şi a punctului de zero absolut este că scara nu mai este definită de punctele de îngheţare şi fierbere ale apei.

Datorită faptului că apa standard a fost definită ulterior ÅŸi că punctul ei triplu este uÅŸor diferit de 0,01 Â°C, din raportul matematic exact 373,16 / 273,16 rezultă o temperatură de fierbere de numai 99.9839 Â°C (373.1339 K).

DiferenÅ£a de 16,1 milikelvini (miimi de grad Celsius) este nesemnificativă pentru aplicaÅ£iile tehnice, deoarece datorită variaÅ£iei presiunii atmosferice cu înălÅ£imea o diferenţă de 1 milikelvin se obÅ£ine pentru o variaÅ£ie a înălÅ£imii de doar 0,28 m.

[modifică] Utilizarea pe plan mondial

Cu excepţia Statelor Unite ale Americii scara Celsius este folosită pe larg în toate ţările. Toată lumea ştiinţifică (inclusiv din SUA) foloseşte scara Celsius. În multe din domeniile tehnice din SUA, în special cele de înaltă tehnologie se foloseşte scara Celsius.

[modifică] Convenţii tipografice

[modifică] Abrevieri

Cuvântul „grade” poate fi abreviat ca „grd”. Ca urmare, expresia grade Celsius: poate avea următoarele forme: singular / (plural)

grad Celsius / (grade Celsius)
grd Celsius / (idem)
grad C / grade C
grd C / (idem)
°C / (idem)

[modifică] Spaţieri

Ca ÅŸi în cazul celor mai multe simboluri ale unităţilor, precum ÅŸi în cazul tuturor unităţilor de temperatură, între valoarea numerică ÅŸi simbolul °C este necesară plasarea unui spaÅ£iu; de exemplu: „23 Â°C” (nu „23°C” sau „23° C”). Doar simbolul unghiurilor este plasat imediat după valoarea numerică, fără un spaÅ£iu intermediar; de exemplu: „un unghi de 90° â€.

[modifică] Simbolul special Unicode al °C

Unicode, care este un standard industrial conceput să permită reprezentarea consistentă în calculatoare a tuturor simbolurilor din scrierile folosite în lume alocă „simbolul °C” la U+2103. ÃŽn paginile WWW pentru simbolul °C se va folosi secvenÅ£a: ℃ . Aspectul său este la fel cu ceea ce se obÅ£ine prin alăturarea componentelor (°) ÅŸi (C).

Deoarece unele calculatoare au probleme la afişarea simbolului °C se admite folosirea în locul lui a combinaţiei(°) şi (C).

[modifică] Vezi şi

  • Fahrenheit
  • Kelvin
  • Rankine
  • Réaumur

[modifică] Legături externe


Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu