Crime de război
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Articolele „Masacrul de la Katyń” şi „Crime de război” ar trebui unite. |
Episodul Katin, în rusă Hatin, poate fi încadrat la acest subiect. Aceasta era o pădure lângă localitatea cu acelaşi nume din regiunea Minsk, unde, în februarie-martie 1943, germanii au descoperit într-o groapă imensă (comună) cadavrele a aproximativ 50 mii de ofiţeri polonezi. Masacrul de la pădurea Katin a serviciului secret sovietic a avut loc în 1940 lângă localitatea Smolensk unde au fost masacraţi mai multe mii de ofiţeri şi civili polonezi, descoperirea gropii comune de către armata germană a dus la ruperea legăturilor diplomatice dintre guvernul sovietic şi guvernul polonez aflat în exil în Londra.
Acest masacru a fost folosit de propaganda fascistă contra comunismului, pe când guvernul sovietic caută să convingă opinia publică internaţională, că germanii ar fi făcut acest masacru. Pentru prima oară în în istorie în anul 1990 Mihail Gorbaciov recunoaşte că Uniunea Sovietică este răspunzătoare de această crimă de război care a provocat în trecut divergenţe în relaţiile polono-sovietice.
Cuprins |
[modifică] Masacrul
După ce în toamna anului 1939 armata roşie sovietică a intrat în Polonia, ca urmare a pactului de neagresiune şi împărţire a Poloniei încheiat între Hitler şi Stalin, 14 700 de ofiţeri şi soldaţi polonezi ajung prinzionierii sovieticilor.
La data de 5 martie 1940 semnează Stalin, Molotov, Kaganovici, Voroşilov, Moian şi Beriia ordinul de executare a activiştilor naţionalişti şi contra revoluţionari de pe teritoriile ocupate. Acest ordin a dat posibilitatea executării nu numai a militarilor ci şi rezerviştilor (civililor) ca. 10.000 de intelectuali şi poliţişti polonezi, această listă cuprindea în total 25 700 de polonezi şi prinzionieri de război.
NKVD serviciul secret sovietic execută de la data de 3 aprilie până la 19 mai 1940, 14.552 de prinzionieri de război, grupele etnice mai mari au fost 4.421 oameni din Kozielsk, care au fost executaţi in Katyn, 6.311 din Ostaschkow, executaţi in Twer şi 3.982 din Starobielsk, executaţi in Charkov.
Arheologul Andrzej Koła mai descoperă în pădurea de la Bykownia o gropă comună cu 3.435 polonezi masacraţi de sovietici, în acest loc sau mai descoperit peste de o sută de gropi comune probabil la fel victimele politicii staliniste cu un număr de cca. 300 000 de plonezi ucişi (cercetările continuă).
Printre intelectualii polonezi masacraţi se aflau matematicienii Józef Marcinkiewicz (contribuţii în calculul cu integrale) şi Stefan Kaczmarz (cunoscut prin Metoda-Kaczmarz folosit azi în tomografie).
[modifică] Descoperirea masacrului
In februarie 1943 descoperă soldaţii germani în pădurea Kozy Gory de lângă Katyn gropi comune cu mii de ofiţeri polonezi masacraţi în primăvara anului 1940 după declaraţiile populaţiei locale. Din presa germană este informat şi regimul polonez aflat în exil, care cere o cercetare a cazului de către un comitet al crucii roşii din Geneva. Această cerere declanşează proteste vehemente sovietice, care sub pretextul că regimul polonez ar fi complice de-al lui Hitler, rupe relaţiile diplomatice cu regimul polonez din exil.
[modifică] Cercetări şi propagandă nazistă
Masacrul sovietic aduce apă la moară propagandei naziste, care organizează o exhumare publică cu participarea unor experţi internaţionali, crucea roşie, fiind invitaţi de a face parte din comisie şi membrii ai guvernului polonez din exil.
Crucea Roşie pe motivul protestului sovietic refuză participarea, comisia este compusă din membri proveniţi din 11 ţări ca: Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franţa, Italia, Croaţia, Olanda, România, Suedia, Slovacia şi Ungaria, comisie care examinează între 28 şi 30 aprilie 1943 cadavrele exhumate. Pe baza datelor documentelor, comisia stabileşte data masacrului (primăvara anului 1940), presa germană şi unele edituri publică rezultatele expertizei internaţionale (majoritatea cadavrelor fiind împuşcate în ceafă) şi declaraţiile localnicilor.
Propaganda fascistă căuta să atingă două obiective, una era defăimarea slăbirea poziţiei sovietice şi comunismului pe plan internaţional şi al doilea ţel era de a slăbi rezistenţa poloneză care nu va mai căuta alianţa cu sovieticii.
Propaganda declanşată contra comunismului nu va avea efectul scontat de fascicişti, prin faptul că mare parte din populaţie cred că ştirile despre masacru e numai o încercare nazistă de a defăima comunismul şi acţiunile agresive ale trupelor germane întăreau această convingere.
[modifică] Cercetări ulterioare sovietice
La sfârşitul anului 1943 când acest teritoriu ajunge din nou sub ocupaţie sovietică, astfel se întreprinde o acţiune de cercetare sovietică a masacrului cu personal sovietic printre care era scriitorul Alexei Tolstoi, mitropolitul din Kiev, şi militari sovietici.
Aceştia după cercetarea cadavrelor declară că împuşcările în ceafă datează din anul 1941 când regiunea se afla sub ocupaţie germană, ceeace ar dovedi că execuţiile au fost făcute de fasciştii germani.
In anul 1946 un ziar german care era o agenţie britanică aminteşte într-un articol că după datele publicate de agenţia sovietică TAS la data de 30 decembrie 1945 10 prionzienieri germani au fost executaţi nevinovaţi, şi 7 au fost condamnaţi la 20 de ani de muncă forţată, toţi ar fi declarat că au luat parte la masacrul de la Katin.
[modifică] Katin în procesul de la Nürnberg
Acuzarea sovietică afirmă în procesul criminalilor de război de la Nürnberg (1946) că fasciştii germani sunt răspunzători de masacrul de la Katin.
Judecătorul american Francis A. Biddle numeşte acuzarea sovietică ca exorbitantă însărcinând pe colaboratorul său Herbert Wechsler de a clarifica cazul.
Aliaţii din vest nu prezintă nici un fel de interes şi nu se lasă impresionaţi de propaganda sovietică, acuzatorul sovietic Roman Rudenko care nu respectă regulile justiţiei, va fi ameninţat cu arestarea, astfel cazul Katin nu va fi inclus în dovezile de acuzare.
Din manualele şcolare din RDG copii învaţă că armata germană ar fi fost responsabilă de execuţiile în masă de la Katin.
[modifică] Recunoşterea oficială a masacrului
Această crimă de război rămânând un caz neclarificat până în anul 1989 când are loc reunificarea Germaniei, urmând ca în anul 1990 Mihail Gorbaciov declară oficial că masacrul de la Katin este datorată politici staliniste, Uniunea Sovietică singură este responsabilă de acest masacru.
[modifică] Referinţă
- Aleksandr Soljeniţăn, Arhipelagul Gulag, vol. I, note de subsol
[modifică] Legături externe
- în limba germană:
