New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Finlanda - Wikipedia

Finlanda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Suomen tasavalta
Republiken Finland
Steagul Finlandei
Stema Finlandei
Steag Stemă
Deviză: Nu are
Imn naţionalMaamme

Localizarea Finlandei

Capitală Helsinki
Oraş principal Helsinki
Limba oficială Finlandeza, Suedeza
Sistem politic Republică constituţională
 - Preşedinte Tarja Halonen
 - Prim-ministru Matti Vanhanen
Independenţă 6 decembrie 1917 
Suprafaţă  
 - Total 338.144 km² km² (Locul 61º)
 - Apa (%) 9,4%
Populaţie  
 - {{{an}}} 5.214.512 loc. (Locul 111º)
 - Densitate 15,42/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
 - Total $$142,2 miliarde (Locul 48º)
 - Per capita $$27,400
Monedă Euro (EUR)
Fus orar UTC+2/+3
Zi naţională {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .fi, .eu1
Prefix telefonic +358
1Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Finlanda face parte

Finlanda este o ţară din Europa de Nord, membră a Uniunii Europene şi a zonei Euro. Se învecinează cu Rusia la est, cu Suedia la nord-vest şi Norvegia la nord.

Limbile oficiale sunt finlandeza şi suedeza (vezi suedeza în Finlanda). Finlandeza este o limbă aglutinantă ce aparţine familiei de limbi ugro-finice, grup care cuprinde şi estoniana, lapona sau maghiara. Aceste limbi se deosebesc de alte limbi vorbite în Europa, pentru că alături de bască nu fac parte din limbile indo-europene.

Cuprins

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul  Istoria Finlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În Evul Mediu, regatul suedez a cucerit Finlanda şi s-a ocupat de creştinizarea acesteia.

În 1809, Finlanda a devenit un mare ducat în Imperiul Rus.

În 1917, profitând de dezordinea cauzată de revoluţia bolşevică, Finlanda şi-a declarat independenţa. Dezacordur'ile despre viitorul politic al ţării au condus la un război civil între Roşii şi Albi. Albii au câştigat. Independenţa Finlandei a fost recunoscută în 1918.

În 1939, în virtutea acordurilor Molotov-Ribbentrop, URSS a emis un ultimatum Finlandei şi a atacat-o în urma refuzului acesteia. Acesta va deveni războiul iernii 1939 - 1940. Finlanda a pierdut 10% din teritoriu prin tratatul de la Paris din 1947, dar şi-a păstrat independenţa, spre deosebire de alte state baltice.

Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în 1995.

[modifică] Descriere

Daca cautati un loc in care sa mergeti in vacanta ,nu e neaparat sa mergeti in Alpi sau in Tropice, puteti sa peteceti clipe minunate intr-o tara ca Finlanda, atat de aproape de noi si atat de necunoscuta.

Finlanda va poate oferi tot felul de surprize pe tot parcursul anului .In primul rand cu natura sa,cele 180 000 de lacuri toate de o forma aparte , creaza un sistem acvatic masiv.Plus cele 170 000 de insulite haotic aruncate creaza un rai pământesc pentru iubitorii de pescuit. Natura in Finlanda s-a păstrat , ceea ce nu este tipic pentru tarile dezvoltate industrial .In proiectarea unei fabrici ,pe prim plan este asigurarea cu cele mai performante sisteme ecologice . Majoritatea fabricilor sunt construite in afara oraşelor ,si in acest fel aerul din oraş este foarte curat , iar apa din râuri si lacuri poate fi băuta fara teama.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul  Politica Finlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Subdiviziunile Finlandei

Pentru detalii, vedeţi articolul  Subdiviziunile Finlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Finlanda este formată din 6 provincii (finlandeză lääni, suedeză län). Autoritatea provinciilor este o parte din puterea executivă centrală. Acesta este un sistem care nu s-a prea schimbat din 1634. În anul 1997 provinciile au fost reorganizate şi din 12 provincii au mai rămas doar 6. Acestea sunt următoarele:

Insulele Åland se bucură de un grad mare de autonomie. Singura limbă oficială este limba suedeză. Potrivit acordurilor internaţionale şi legilor finlandeze, guvernul din Åland îmbină legislaţia locală cu legislaţia generală a Finlandei. În afara bugetului local Insulele Åland se mai bucură şi de o parte din bugetul Finlandei care o reprezintă în relaţiile internaţionale. Insulele sunt complet demilitarizate şi nu fac parte din Uniunea Europeană chiar dacă moneda Insulelor este euro.

Cele 6 provincii sunt subdivizate în regiuni (finlandeză maakunta, suedeză landskap). Regiunile sunt guvernate de consilii regionale şi au rolul de coordonare a municipalităţilor componente. Regiunile reprezintă mai bine decât provinciile variaţiile dialectale, culturale şi economice ale Finlandei.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul  Geografia Finlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Finlanda este ţara celor 1.000 de lacuri şi insule: 187.888 de lacuri şi 179.584 de insule mai precis. Peisajul finlandez este mai întâi de toate acoperit de puţine coline, punctul său cel mai înalt fiind Haltitunturi cu 1.328 m, din nordul extrem al Laponiei.

Faţadele maritime ale Finlandei se deschid la Marea Baltică, prin golful Botnic la vest şi golful Finic la sud.

[modifică] Bucataria Finlandeza

Nu putem trece cu vederea nici traditiile culinare finlandeze . Pestele este mancarea favorita a unui finlandez, el este pregatit in nenumarate feluri ,incepand de la coacerea pe rug si terminand cu cele mai sofisticate retete .De exemplu supa din peste facuta din lapte specii diverse de peste si ceapa . Este foarte greu pentru noi sa numim aceasta mancare supa, mai degraba s-ar fi numit peste inabusit in lapte, dar la ei se mananca cu lingura si este foarte bun. Cum de va place incra, unsa simplu pe paine? Finlandezii fac un amestec din smantana , icre si ceapa taiata si il mananca cu lingura ca pe cereale . O mancare traditionala finlandejilor este şunca coapta, aceasta se considera gata atunci cand temperatura (masurata de un termometru special pentru copturi) locului cel mai gros al suncii ajunge de 77o C, pe urma, se mai lasa 10 min. la cuptor la temperatura de 225o C.

Bucataria finlandeza este o tema mare , pe care n-o pot cuprinde in intregime, cel mai bine e sa gustati din ea!!!!!!

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul  Economia Finlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Finlanda are o economie bine industrializată, în mare parte de piaţă liberă, cu un PIB per capita asemănător celor din Regatul Unit, Franţa, Italia sau Germania. Finlanda este în prezent sediul social al Nokia, lider mondial în telefonia mobilă.

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul  Demografia Finlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul  Cultura Finlandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Sarbatorile de iarna Un colorit magnific al Finlandei il are Iarna. In partile de Sud a tarii zapada incepe sa cada pe la sfarsitul lui Noembrie se topeste prin aprilie. In partile de Nord a tarii iarna este mai lunga cu aproximativ o luna. Cu venirea iernii , Finlanda se transforma intr-o poveste de iarna. Nu degeaba finlandezii sunt considerati cei mai mari iubitori de schi. Despre ei se mai glumeste cum ca se nasc cu patinele sau schiurile in picioare. In Finlanda sunt o multime de partii de diferite categorii, pe toate gusturile, echipate modern si iluminate pe timp de noapte. Pe la sfarsitul lui Decembrie, sarbatorile de iarna sunt in toi, Craciunul, Anul Nou. La peisajele fermecatoare, totul fiind acoperit de zapada , se adauga si minunatele traditii finlandeze. Totul este ornamentat si infrumusetat incat ai crede ca toata tara s-a pregatit un an intreg pentru aceste sarbatori !!!!Printre alte traditii fiind si focurile de sarbatori .Traditii importante ale sarbatorilor de iarna mai sunt si sauna de Craciun si totodata si daruirea cadourilor. Momentul asteptat de toti este vizita Mosului Ioulupuky, care vine si imparte cadouri copiilor . Este un Mos Craciun finlandez. El vine pe o sanie trasa de reni. Sauna de Craciun Sauna este o parte foarte importanta din viata finlandejilor,de aceea multe familii merg la sauna de cateva ori pe saptamana. Dar sauna de Craciun are o semnificatie deosebita datorita faptului ca dupa ce merg la sauna lasa toate relele in urma si in acest fel isi pot incepe sarbatoarea de Craciun.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Finlanda


Subiecte Finlanda --- Finlandezi --- Limba finlandeză

Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  • 
 •  Economie  •  Educaţie  •  Faună  •  Floră  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  • 
 •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  • 

Consiliul Nordic / Scandinavia Statele nordice
Danemarca DanemarcaFinlanda FinlandaIslanda IslandaNorvegia NorvegiaSuedia Suedia
Membri asociaţi: Insulele Åland Insulele ÅlandInsulele Feroe Insulele FeroeGroenlanda Groenlanda

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu