New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Dependinţele coroanei - Wikipedia

Dependinţele coroanei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În această hartă, Insula Man este situată în Marea Irlandei între Anglia şi Irlanda, iar Jersey şi Guersey sunt situate în Marea Mânecii la vest de peninsula franceză Cotentin
În această hartă, Insula Man este situată în Marea Irlandei între Anglia şi Irlanda, iar Jersey şi Guersey sunt situate în Marea Mânecii la vest de peninsula franceză Cotentin

Dependinţele coroanei sunt posesiuni ale Coroanei Britanic, spre deosebire de Teritoriile britanice de peste mări sau coloniile Regatului Unit. Acestea sunt Insulele Canalului - bailiwickurile Jersey şi Guernsey şi Insula Man în Marea Irlandei.

Nici una nu face parte din Regatul Unit, ele fiind jurisdicţii separate, nefiind parte nici a Uniunii Europene. Toate dependinţele coroanei sunt membre ale Consiliului Britano-Irlandez. Din 2005 fiecare entitate are un Ministru şef cu rol de şef al guvernului. Cu toate acestea, deoarece sunt posesiuni ale Coroanei Britanice ele nu sunt naţiuni suverane propriu zise. Aceste dependinţe formează o federaţie cu Regatul Unit, cunoscute sub numele de Insulele Britanice. Acestea sunt tratate ca parte a Regatului Unit în ceea ce priveşte statutul de naţional al cetăţenilor.

Fiecare insulă are propriul cod internaţional de înmatriculare a autovehiculelor (GBG - Guernsey, GBJ - Jersey, GBM - Insula Man), domeniul propriu de internet (.gg - Guernsey, .je - Jersey, .im - Insula Man), şi propriile coduri ISO 3166-2, întâi rezervate pentru Uniunea Poştală Universală (GGY - Guernsey, JEY - Jersey, IMN - Insula Man) şi apoi adăugate în mod oficial şi de către Organizaţia Internaţională pentru Standardizare.

Cuprins

[modifică] Dependinţele coroanei

[modifică] Bailiwickul Guernsey

Pentru detalii, vedeţi articolul  Guernseyvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Bailiwickul Guernsey include insula Guernsey, insula Sark, insula Alderney, insula Herm şi alte insule mai mici. Are parlamentul propriu numit States of Guernsey.

În cadrul Bailiwickului, Sark se bucură de o oarecare autonomie fiind un stat feudal (în cale de democratizare), condus de un Senior, şi o adunare leguitoare numită Chief Pleas. Alderney, de asemenea se bucură de autonomie, fiind condusă de o adunare leguitoare numită States, şi având un preşedinte ales.

Guernsey îşi emite propriile bancnote Lira sterlină Guernsey, emiţând inclusiv monede. Acestea circulă în mod liber în cadrul celor două insule ale canalului împreună cu bancnotele şi monedele Regatului Unit. Nu sunt o modalitate legală de plată în cadrul Regatului Unit, dar sunt de multe ori acceptate.

Sunt puţine partide politice, candidaţii participând în general ca independenţi.

Guernsey are propriile sisteme legale şi de sănătate şi propria politică de imigraţie care însă nu este valabilă în celălalt bailiwick. Împreună cele două bailwickuri exercită tratate de dublă taxare, pentru a evita ca persoanele să fie taxate de două ori. Din 1961 fiecare bailiwick are curtea sa separată de apel, dar există o anumită corelaţie între cele două curţi.

[modifică] Bailiwickul Jersey

Pentru detalii, vedeţi articolul  Insula Jerseyvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Bailiwickul Jersey este format din Insula Jersey şi dependinţele sale nelocuite.

Parlamentul se numeşte States of Jersey iar din 2005 a fost introdus postul de Ministru Şef( engleză Chief Minister). Jersey îşi emite propriile bancnote Lira sterlină Jersey, emiţând inclusiv monede. Acestea circulă în mod liber în cadrul celor două insule ale canalului împreună cu bancnotele şi monedele Regatului Unit. Nu sunt o modalitate legală de plată în cadrul Regatului Unit, dar sunt de multe ori acceptate.

Sunt puţine partide politice, candidaţii participând în general ca independenţi.

Jersey are propriile sisteme legale şi de sănătate şi propria politică de imigraţie care însă nu este valabilă în celălalt bailiwick. Împreună cele două bailwickuri exercită tratate de dublă taxare, pentru a evita ca persoanele să fie taxate de două ori. Din 1961 fiecare bailiwick are curtea sa separată de apel, dar există o anumită corelaţie între cele două curţi.

[modifică] Insula Man

Pentru detalii, vedeţi articolul  Insula Manvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Tynwald, Parlamentul Insulei Man, se consideră a fi cel mai vechi parlament al lumii având o existenţă continuă, fiind înfiinţat în anul 979. (Totuşi nu pretinde a fi cel mai vechi parlament al lumii, deoarece parlamentul Islandei, Althing datează din 930.) Este format dintr-un corp ales în mod direct House of Keys şi dintr-un Consiliu Legislativ ales în mod indirect. Ele pot avea şedinţe fie separate fie împreună pentru a discuta documentele legislative, care atunci când sunt aprobate sunt numite 'Acts of Tynwald'. Candidaţii se prezintă la alegeri în general ca independenţi. Există un Consiliu de Miniştrii condus de un Ministru Şef.

Insula Man emite ppropriile monede şi bancnote care circulă liber alături de monedele Regatului Unit şi bancnotele engleze sau scoţiene. Poşta Insulei Man emite propriile timbre, având un venit semnificativ din emiterea ediţiilor speciale pentru colecţionari.

[modifică] Relaţia cu Coroana Britanică

În fiecare Dependinţă a Coroanei, monarhul britanic este reprezentat de un Locotenent Guvernator, un post care este în principal ceremonial.

[modifică] Insulele Canalului

Insulele Canalului fac parte din teritoriile anexate de Ducatul Normandiei în 933 de la Ducatul Bretaniei. William Cuceritorul, Ducele de Normandia, a pretins titlul de Rege al Angliei în 1066 şi şi-a securizat pretenţia prin Cucerirea Normandă a Angliei. În urma conflictelor ulterioare dintre Regele Anglie şi Regele franţei, acesta din urmă i-a retras primului titlul de Duce de Normandia în 1204, dar Insulele Canalului au rămas loiale acestuia. Monarhii britanici au retaliat, pretinzând titlul de rege al Franţei, pretenţie la care au renunţat în 1801. La nici un moment nu s-a pus problema ca insulele canalului să devină partea a Regatului Angliei sau să formeze o uniune asemenea celei cu Regatele Scoţiei sau al Irlandei. Aşadar responsabilităţile feudale au rămas în sarcina Ducelui nominal, inclusiv după ce Regele Angliei a renunţat la acest titlu.

După Revoluţia Engleză, odată cu restauraţia lui Carol al II-lea Stuart care şi-a petrecut exilul în Jersey, Insulele Canalului au primit privilegii suplimentare inclusiv puterea de a-şi impune propriile taxe vamale.

[modifică] Insula Man

În Insula Man monarhul britanic este cunoscut ca Lord of Mann, un titlu deţinut succesiv de o serie de nobili nordici, scoţieni şi englezi, până în 1765 când a fost atribuit definitiv monarhului britanic.

[modifică] Relaţia cu Regatul Unit

Guvernul Britanic este singurul responsabil pentru apărarea şi reprezentarea internaţională a dependinţelor, dar fiecare insulă are responsabilitatea gestionării vamelor şi a imigraţiei. Dependinţele se află în responsabilitatea Departamentului pentru afaceri Consituţionale ale guvernului britanic, până în 2001 ele fiind sub responsabilitatea ministerului de interne (Home Office).

Toată legislaţia insulară trebuie să aibă aprobarea Reginei. Actele Parlamentului Britanic nu se aplică în acestea decât dacă este stipulat în mod explicit, dar acest lucru este din ce în ce mai rar.

Proximitatea culturală şi constituţională între insule şi Regatul Unit a dus la o serie de instituţii şi organizaţii comune. BBC are un post de radio şi de televiziune local în insulele canalului, dar nu în Insula Man, şi cu toate că insulele au jurisdicţie asupra poştei şi telecomunicaţiilor locale ele continuă să participe la planul de telefonie în Regatul Unit şi au adaptat sistemul de coduri poştale pentru a fi compatibile cu cel al Regatului Unit.

[modifică] Relaţia cu UE

Cu toate că nu fac parte din Uniunea Europeană, decizând să nu acceadă odată cu Regatul Unit, dependinţele coroanei au o relaţie complicată cu UE, guvernată de Articolul 299(6)(c) al tratatului de înfiinţare a Comunităţii Europene:

Acest tratat de aplică Insulelor Canalului şi Insulei Man doar în măsurile necesare implementării aranjamentelor pentru aceste insule stabilite în Tratatul de aderare a noilor state mambre la Comunitatea Economică Europeană şi la Comunitatea Europeană a Energiei Atomice semnată la 22 ianuarie 1972.;

şi prin protocolul 3 al actului de aderare al Regatului Unit la Comunitate.

[modifică] Legături externe

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu