Directoratul
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Directoratul este regimul politic din Franţa, însărcinat cu puterea executivă, între 26 octombrie 1795 (4 brumar, an IV) şi 9 noiembrie 1799 (18 brumar, an VIII). Este urmaşul Convenţiei naţionale.
Organizat pe baza Constituţiei din 1795, (adoptată de Convenţia themidoeiană), Directoratul (executiv alcatuit din cinci persoane) s-a confruntat cu multe dificultăţi: inflaţie, situaţie financiară catastrofală, tensiuni sociale, acţiuniale regaliştilor pentru reinstaurarea monarhiei şi ale iacobinilor pentru a reveni la putere. Pe plan extern, folosind geniul militar al lui Napoleon, Franţa obţine importante victorii împotriva Austriei (în urma cărora a primit malul stâng al Rinului şi Italia de Nord) şi a purtat războaie cu Anglia (1798-1799)
In perioada Directoratului, cei de la conducere au fost preocupati in primul rand de mentinerea ordinii si au vizat mai putin schimbarile revolutionare, din acest considerent confruntandu-se cu o serie de revolte care au fost inabusite. Situatia interna era dificila deoarece principiile democratice erau greu de transpus in practica, sistemul nefiind consolidat inca. Desi principiul separarii puterilor in stat, o serie de drepturi si libertati si alagerile libere erau garantate, aceste practici democratice erau de multe ori incalcate.
Tot in aceasta perioada au izbucnit miscari monarhiste, determinate sid e excluderea acestora din viata politica, dar ele au fost infrante de tineri ofiteri (printre care si Napoleon Bonaparte).