Dolheşti, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Dolheşti

[[Imagine:|80px|Stemă]]
Judeţ	Suceava
Atestare
Primar	, , din [[|]]
Suprafaţă	km²
Populaţie ([[|]])
Densitate	loc./km²
Amplasare
Sate
Cod poştal	{{{cod-poştal}}}
Sit web	ro [ ]
{{{note}}}

Comuna Dolheşti este situată la 15 km de oraşul Fălticeni, pe drumul spre Paşcani, pe valea râului Şomuzul Mare, în creuzetul format din dealurile domoale Pleşa, Magazia, Holm, Harbuz, Popeni, Coasta Morii, Vlaicu, Muncel, Blăgani ş.a. Cei peste 1.800 de locuitori sunt depozitarii unei străvechi tradiţii, deoarece aici s-au găsit piese ceramice de acum 4.500 de ani, aparţinând enigmaticei culturi şi civilizaţii Cucuteni, cea mai avansată din Europa în acea perioadă.

În centrul satului Dolheştii Mari se află Biserica cu Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, ctitorită de Boierul Şendrea la 1481.

„Cavaler leal” („ein retlicher ryter” în Cronica moldo-germană), hatmanul Şendrea din Dolheşti era unul dintre dregătorii cei mai iubiţi şi apreciaţi de Ştefan cel Mare, fapt întărit şi prin căsătoria sa cu Maria, sora renumitului domnitor. În perioada 1479-1481, el a deţinut importanta funcţie de portar al Cetăţii de Scaun (un fel de ministru al Apărării de azi), timp în care numele său este legat de unele victorii ale moldovenilor împotriva duşmanilor tradiţionali ai ţării. De altfel, portarul Şendrea a căzut eroic într-o astfel de bătălie, de astă dată împotriva oştirilor muntene, la Rîmnicu Sărat, în ziua de 8 iulie 1481.

Cele mai vechi biserici boiereşti din Moldova sunt cele din Lujeni, ctitorite de marele cneaz lituanian Tudor Vitold, cumnatul lui Alexandru cel Bun (în nordul Bucovinei) şi Dolheştii Mari. Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva în forma actuală este o insolită sinteză între două epoci îndepărtate în timp: corpul principal (pronaos, naos şi altar) sunt din secolul al XV-lea, iar pridvorul şi turla-clopotniţă în stil rusesc aparţin secolului al XIX-lea.

Specialiştii presupun că fresca de la biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva datează din anul morţii hatmanului Şendrea, 1481, fiind opera cunoscutului zugrav Gavril Ieromonahul, cel care a realizat extraordinara pictură interioară de la Bălineşti, ctitoria boierului Ioan Tăutu, în 1494. Ea a fost descoperită în anul 1927 de profesorul Ion D. Ştefănescu, după ce a înlăturat stratul de var de deasupra.

Vechiul monument de piatră din Dolheştii Mari nu este egalat decât de câteva monumente de cuvinte şi duh, aparţinând unor maeştri anonimi ai locului, semn al unei neasemuite tradiţii artistice şi spirituale. Până şi descântecele folosite de babele satului sunt mult mai frumoase ca în alte zone, aşa cum ne putem convinge citind acest „Descântec de desfăcut vraja”, cules în 1960 de Petru Sandovici de la Ileana D. Caeru: „S-a sculat Maica Domnului de dimineaţă / S-a pornit pe cale, pe cărare, / Pardosită cu mărgăritare / Paşii ei pe unde mergeau / Urmele ei străluceau / Şi pe ele răsăreau brebenei. / Pe unde călcau sfinţii / Răsăreau toporaşi. / Pe la jumătate de cale / S-a întâlnit cu potca, /Cu potcoiul, cu mogoroiul. /Maica Domnului la chip s-a întunecat, / La ei s-a uitat şi i-a întrebat: / „Ei, încotro aţi plecat?” / „Ne ducem la Ileana s-o pocim! / S-o mogorogim / Şi în haine negre s-o îmbrăcăm!” / „Nu vă duceţi la Ileana! / Duceţi-vă la Neagra Mare, / Că acolo vă aşteaptă o mreană / Cu solzii de aur, cu aripi de smarald, / Cu luceferi pe spate, / Cu ochi-n nestemate! / A voastră să fie / Pe ea s-o pociţi, / Pe ea s-o mogorogiţi, / Pe ea s-o îmbrăcaţi, / Iar pe Ileana s-o lăsaţi / Curată şi luminată, / Cum din cer a fost lăsată.””

O excepţională monografie a satului Dolheştii Mari, rod al căutărilor de o viaţă, a scris acum câţiva ani profesorul de limbă română Petru Sandovici, în prezent un personaj venerabil al locului, în vârstă de 92 de ani.

Despre familia portarului Şendrea, Petru Sandovici a mai aflat următoarele amănunte demne de interes: „Se pare că şi Domniţa Maria şi copiii ei au avut o moarte tragică. Prin septembrie 1485, «Suceava ardea în flăcări, rămânând numai cetatea, pe care nu mai era acum Şendrea să o apere...». În primăvara lui 1486, «turcii navăliră ca trăsnetul din nou asupra Moldovei şi-l aduceau pe Hromot (fiul lui Petru Aron) şi, la Şcheia, lângă Roman, 6 martie 1486, moldovenii sunt bătuţi; Ştefan reuşeşte să-l prindă pe Hromot căruia îi taie capul prin călău, moarte de care (Hromot) se făcuse vrednic de atâta suferinţă adusă ţării». De la Şcheia (Roman), turcii au luat-o înspre Suceava care fumega încă şi s-a emis părerea că cele două evenimente (atacul turcilor asupra cetăţii Suceava şi moartea soţiei lui Şendrea) n-ar fi lipsite de legătură. De altfel, de la acea dată, nici despre copiii ei nu s-a mai pomenit nimic. Presupunerea se confirmă prin uricul din 1502, februarie 22, în care Dobra, fiica lui Ivanco şi alţi nepoţi de-ai lui Şendrea apar ca moştenitori ai acestuia, fără a se pomeni ceva despre copiii hatmanului”.

La 100 de metri de biserică, lângă şcoala veche, se găsesc ruinele fostei curţi boiereşti a familiei Şendrea, mărturie a vechimii aşezării.

De asemenea, în dreapta bisericii se găseşte mormântul preotului Neculai Manoliu, care a slujit satului aproape 40 de ani. Tatăl lui, Gheorghe Manoliu, care îşi doarme somnul veşnic în acelaşi cavou, a fost de asemenea preot în sat timp de 30 de ani.

Halta CFR pe linia Fălticeni - Dolhasca - Paşcani. Comuna este alcătuită din 3 sate: Dolheştii Mari (centrul administrativ), Dolheştii Mici şi Valea Bourei.

Alte obiective apropiate: Mănăstirea Probota, din satul cu acelaşi nume, ctitorie a lui Petru Rareş şi total renovată recent.

SV Acest articol despre o localitate din judeţul Suceava este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.