Fundu Moldovei, Suceava
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
Judeţ | Suceava | |||
Atestare | ||||
Primar | , , din [[|]] | |||
Suprafaţă | km² | |||
Populaţie ([[|]]) | ||||
Densitate | loc./km² | |||
Amplasare | ||||
Sate | ||||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
Sit web | ro www.fundu-moldovei.ro | |||
{{{note}}} |
---|
Fundu Moldovei este o localitate în judeţul Suceava, Bucovina, România.
Fundu Moldovei, departe de a fi "capătul lumii", este o bucată de pământ românesc botezat de unda cristalină a Moldovei, cea care străbate peisajul frumuseţilor generos dăruite de natură al Obcinelor Bucovinei.
Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetările sociologice întreprinse de Dimitrie Gusti - primele de gen din România.
Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuită de munteni, creatori şi păstrători ai unor forme proprii de viaţă materială şi spirituală; comuna atrage prin elemente de arhitectură tradiţională şi de civilizaţie a lemnului, prin viaţa păstorească şi prin celelalte ocupaţii, prin meşteşuguri, costum popular, obiceiuri, ceremeonialuri, prin diversitatea coregrafică a jocurilor populare, repertoriul muzical, viaţa culturală în general.
Fundu Moldovei este locul unde activează ansamblul artistic "Arcanul", una din cele mai reprezentative formaţii artistice din Bucovina, atât ca "performanţe" - premii la festivaluri din Olanda, Irak, Polonia, Bulgaria, Germania, Ungaria, cât şi ca origini - înaintaşii celor de astăzi au dansat şi s-au bucurat de succes în 1908 la Viena şi în 1937, la Londra.
Fundu Moldovei este gazda Festivalului "Buna Vestire", festival de cântece şi poezii religioase ce se desfăşoară sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi care are ca scop valorificarea tradiţiilor ortodoxe şi etalarea unor forme de artă populară.
Fundu Moldovei este locul unde se mai pot întâlni obiceiuri şi tradiţii, aşa cum în unele părţi le mai povestesc doar bătrânii: la momentele importante din viaţa omului - naştere, nuntă, înmormântare - şi la diferite date din calendar, în special la cele două mari sărbători: Paştele - impistritul ouălor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de Înviere - şi cele de iarnă, respectiv de Crăciun şi de Anul Nou - colinda; clopoţelul; buhaiul; jocurile cu măşti; capra şi cerbul; ursul; moşul şi baba; mirele şi mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateţii filonului de folclor autentic, înregistrate şi aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din ţară şi străinătate.
Adâncata | Arbore | Baia | Bălăceana | Bălcăuţi | Berchişeşti | Bilca | Bogdăneşti | Boroaia | Bosanci | Botoşana | Breaza | Brodina | Buneşti | Burla | Cacica | Calafindeşti | Capu Câmpului | Cârlibaba | Ciocăneşti | Ciprian Porumbescu | Comăneşti | Cornu Luncii | Coşna | Crucea | Dărmăneşti | Dolheşti | Dorna-Arini | Dorna Candrenilor | Dorneşti | Drăgoieşti | Drăguşeni | Dumbrăveni | Fântâna Mare | Fântânele | Forăşti | Frătăuţii Noi | Frătăuţii Vechi | Frumosu | Fundu Moldovei | Gălăneşti | Grămeşti | Grăniceşti | Hănţeşti | Hârtop | Horodnic de Jos | Horodnic de Sus | Horodniceni | Iacobeni | Iaslovăţ | Ilişeşti | Ipoteşti | Izvoarele Sucevei | Mălini | Mănăstirea Humorului | Marginea | Mitocu Dragomirnei | Moara | Moldova-Suliţa | Moldoviţa | Muşeniţa | Ostra | Păltinoasa | Panaci | Pârteştii de Jos | Pătrăuţi | Poiana Stampei | Pojorâta | Preuteşti | Putna | Rădăşeni | Râşca | Sadova | Satu Mare | Siminicea | Slatina | Straja | Stroieşti | Stulpicani | Suceviţa | Şaru Dornei | Şcheia | Şerbăuţi | Todireşti | Udeşti | Ulma | Vadu Moldovei | Valea Moldovei | Vama | Vatra Moldoviţei | Vereşti | Vicovu de Jos | Voitinel | Volovăţ | Vultureşti | Zamostea | Zvoriştea