Eta Boeriu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eta Boeriu -- ( * 23 februarie 1923, Turda - 13 noiembrie 1984, Cluj Napoca) a fost o poetă şi o traducătoare română. Este considerată a fi cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română din toate timpurile. A participat la şedinţele Cercului Literar de la Sibiu.
Pe numele său de fată, Margareta Caranica, Eta Boeriu a fost fiica lui Ion Caranica, profesor, şi a Sevei.
Cuprins |
[modifică] Studii
- Liceul la Cluj (1933 - 1940) şi Sibiu (1940 - 1941),
- Licenţiată a Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cluj-Sibiu (1941 - 1945).
[modifică] Selecţie din opere
[modifică] Poezii
- Ce vînăt crîng, 1971
- Dezordine de umbre, 1973
- Risipă de iubire, 1976
- Miere de întuneric, 1980
- La capătul meu de înserare, 1985, postume
[modifică] Traduceri
A tradus în română Decameronul de Giovanni Boccaccio, Divina Comedie de Dante Alighieri, Curteanul de Baldassare Castiglione, Canţonierul de Francesco Petrarca, sonetele lui Michelangelo Buonarroti, şi romane de Cesare Pavese, Antonio Moravia, Ellio Vittorini, etc.
