Turda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

	Portal Cluj

Turda


stemă	amplasare

Amplasare

46°34′15″N, 23°46′45″E

Ţară

România

Judeţ

Cluj

Atestare documentară

1214

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

55.770

Suprafaţă

91,43 km²

Densitatea populaţiei

609 loc./km²

Altitudine

315 m n.m.

Localităţi
suburbane

{{{componenţă}}}

Primar

Tudor Stefanie

Sit web

ro Sit web oficial

[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Poziţia oraşului Turda în cadrul judeţului Cluj]]

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Turda]]

Harta administrativă a oraşului

Turda (în maghiară: Torda; în germană: Thorenburg, "Oraşul cu Porţi") este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România cu o populaţie de 55.770 de locuitori. Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

[modifică] Istorie

Turda a fost fondată ca un oraş dac sub numele Potaissa şi a fost cucerit de romani. În Evul Mediu s-au ţinut la Turda mai multe Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan II Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Maghiar reşedinţa comitatului Turda, iar din anul 1876 reşedinţa comitatului Turda-Arieş. În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Turda.

[modifică] Populaţia istorică

Zona centrală a Turdei

1910: 15.167 (români: 27,6%, maghiari: 69,4%)
1920: 16.692 (români: 31,3%, maghiari: 62,0%)
1930: 21.428 (români: 39,0%, maghiari: 52,7%)
1941: 32.170 (români: 70,5%, maghiari: 22,1%)
1956: 35.606 (români: 74,6%, maghiari: 20,6%)
1966: 44.980 (români: 81,2%, maghiari: 16,9%)
1977: 55.294 (români: 83,7%, maghiari: 14,0%)
1992: 61.200 (români: 87,4%, maghiari: 11,6%)

[modifică] Geografie

Oraşul este situat pe râul Arieş. Lângă Turda au fost numeroase mine de sare, încă din timpurile romane. Acestea au fost închise în 1932 dar înca mai există ca atracţie turistică.

[modifică] Comunitatea maghiară

În anul 2002 trăiau în Turda 5.618 maghiari, reprezentând 10,05% din totalul populaţiei oraşului. În Turda funcţionează Colegiul Naţional Mihai Viteazul care are şi clase cu limba de predare maghiară.

[modifică] Economie

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcţii, industrie chimică, industrie metalurgică, porţelan tehnic, sticlă şi piese pentru autovehicule. Totodată, oraşul este un centru important de industrie uşoară (confecţii, etc). În Turda, există 2638 de firme.

[modifică] Cultură

Teatrul municipal din Turda

În Turda funcţionează un teatru municipal.

[modifică] Obiective turistice

Pentru detalii, vedeţi articolul Lista locurilor în Turdavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În Turda există mai multe obiective turistice, cum ar fi:

Castrul Roman

Castrul Roman (106 d.Cr)
Muzeul de Istorie - sec.XV
Salina Turda
Teatrul
Judecătoria şi Primăria Turda - sec. XIX
Biserica Reformată cu turn (din centrul oraşului) sec.XV
Biserica Romano-Catolică - sec.XVI
Biserica Reformata Fortificată (Turda Nouă)- sec.XVI
Reşedinţa princiară, actualmente sediul Muzeului de Istorie

În vecinătatea Turzii există, de asemenea, o serie de obiective turistice:

Rezervaţia naturală complexă Cheile Turzii
Cascada Ciucaş
Cheile Turului (Turenilor)
Cheile Borzeşti
Colţii Trascăului (1.113 m) şi vârful Piatra Secuiului (1.128 m)
Vârful Ardascheia
Ruinele cetăţii Colţeşti
Cheile Vălişoarei
Muzeul Etnografic de la Remetea şi mănăstirea Remetea
Masivul Bedeleu
Peştera Huda lui Papară

Biserica Romano-Catolică

Peştera Poarta Zmeilor
Dolina şi casacada Vânatara
Rezervaţia de la Vidolm
Cascadele de travertin de la Şipote
Mănăstirea de la Subpiatră
Mănăstirea de lemn de la Poşaga
Izbucul şi Cheile Poşegii
Cheile Runcului
Cheile Pociovaliştei
Colţii Vulturersei
Peştera Casa Zmeului
Rezervaţia geo-botanica Scăriţa - Belioara
Lacurile Durgău şi Băile Sărate
Grădina Zoologică
Mormântul lui Mihai Viteazul

[modifică] Personalităţi

Vasile Raţiu, ctitorul bisericii protopopiale greco-catolice a Răţeştilor din Turda,
Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român din Transilvania, memorandist,
Ion Raţiu, membru marcant al PNŢCD, deputat de Cluj,
Ovidiu Iuliu Moldovan, actor,
Aurel Dragoş Munteanu, scriitor, primul director al TVR post-decembriste, ambasadorul României la ONU si presedinte al consiliului de securitate, ambasador al României în SUA.
Emilian Dolha, fotbalist