Fortuna (noroc)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În mitologia romană, Fortuna (greacă -- echivalent Tyche) era personificarea norocului, sperând la noroc pozitiv, dar putea fi reprezentată şi mihnită şi oarbă, precum descrierile moderne ale Justiţiei, începând să reprezinte caracterul capricios al vieţii.
Fortuna avea o suită care includea Copia printre binecuvântările sale. Sub numele Annonaria ea proteja proviziile de grâne. În calendarul roman, 11 iunie era zi sacră pentru Fortuna, cu un mare festival pentru Fors Fortuna pe 24. [1].
Fortuna era conciliată de către mame. Conform tradiţiei, cultul său a fost introdus Romei de către Servius Tullius. Fortuna avea un templu în Forum Boarium, un sanctuar public pe Quirinalis, precum geniul tutelar al Romei însăşi, Fortuna Populi Romani, "norocul romanilor", şi un oracol în Praeneste unde norocul era ales de către un copil mic ce alegerea între diferite ramuri de stejar cu posibile scrieri asupra lor.
În întreaga lume romană, Fortuna era venerată la un număr mare de sanctuare sub variate titluri care îi erau aplicate conform diferitelor circumstanţe ale vieţii în care influenţa sa se spera a avea un efect pozitiv. Fortuna nu era întotdeauna pozitivă: era nesigură (Fortuna Dubia); putea fi "noroc schimbător" (Fortuna Brevis) sau chiar nenoroc (Fortuna Mala).
Numele său pare a deriva de la zeiţa italiană Vortumna, "ea care învârte anul".
Cuprins |
[modifică] Evul Mediu
Fortuna nu a dispărut din imaginaţia populară odată cu triumful creştinităţii. În secolul VI, Despre consolările filozofiei, de omul politic şi filozoful Boethius, scrisă în timp ce aştepta executarea sa, a reflectat teologia creştină a casus, pe care turnurile aparent la întâmplare şi adesea ruinoase ale Roţii Norocului sunt de fapt inevitabile şi providenţiale, că până şi coincidenţele sunt o parte din planul ascuns al lui Dumnezeu căruia nimeni n-ar trebui să i se opună şi să încerce să-l schimbe. Evenimente, decizii individuale, influenţa stelelor toate erau simple vehicule ale Voinţei Divine. Însă, poate pentru că scriptura nu a putut explica toate dintre întrebările vieţii, Fortune şi-a revenit în accepţiunea populară. În generaţiile care au succedat, Consolările au devenit lectură obligatărie pentru şcolari şi studenţi.
[modifică] Aspectele Fortunei
| Subiecte în Mitologia Romană | ||
|---|---|---|
| Mitologie Romană | ||
| Zei importanţi: | ||
| Istorie legendară: | ||
| Aeneid | ||
| Religia romană | ||
|
|
|
| Mitul grec/roman comparat | ||
[modifică] Referinţe
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
