George Valentin Bibescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
George Valentin Bibescu (*3 aprilie 1880, Bucureşti - +2 iulie 1941, Bucureşti) a fost unul dintre cei mai buni piloţi români. Aparţine familiei Bibescu.
[modifică] Biografia
Naşterea are loc la Bucureşti, la 3 aprilie 1880. Al treilea copil al soţilor Bibescu este botezat la Biserica Domniţa Bălaşa, naşi fiindu-i prinţul şi prinţesa Labanov-Rastovski. Primeşte numele primului născut, mort în 1879; George Valentin Bibescu, nepot al domnitorului Gheorghe Bibescu, pretendent de drept la tronul ţării. S-au păstrat puţine informaţii privind copilăria lui. Crâmpeie de amintiri din Bucureşti şi de la Posada, acolo unde se află palatul ridicat de bunicul său, domnitorul Gheorghe Bibescu, pe malul Baiului, nu departe de prăpastiile de la Orăţi, zona cea mai dificilă, deosebit de pitorească a cursului râului Prahovei. Aici, se pare că a descoperit "ispita adâncimilor", nefrica de înălţime şi dragostea de plutire. Îi daruieste soţiei sale, Martha, castelul de la Mogoşoaia (care a aparţinut lui Constantin Brâncoveanu) a cărui restaurare începe în 1910 şi se sfârşeşte în 1927. Meritul Marthei este de a fi realizat, la 11 km de Bucureşti, un palat domnesc de secol XVIII.
La 9 mai 1887, tatăl său devine membru de onoare al Academiei de Arme din Paris. Evenimentul este legat de apariţia cărţii sale "Au Mexique (1862). Combats et retraite des six mille". Lucrarea apărută într-o ediţie de excepţie a Editurii Plon şi Nourrit este dedicată foştilor săi camarazi din Corpul expediţionar francez. Este supranumit "Cavalerul George", iar suplimentul LE FIGARO din 30 aprilie 1887, îl consideră "străinul cel mai francez, cel mai cunoscut şi cel mai iubit de noi". Publică un volum de texte politico-sociale şi religioase - "Neofit, Metropolite de Hongro-Valachie". Lucrarea poartă o dedicaţie pentru George Valentin Bibescu. Gheorghe George Bibescu încearcă să insufle fiului său sentimentul de mândrie faţă de tot ceea ce reprezintă tradiţie în familia lor.
