Haplea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Haplea este un film de animaţie realizat în 1927 de caricaturistul Marin Iorda, după scenariul lui Nicolae Batzaria. Personajele sale au apărut cu mult înainte, în caricaturile din presa vremii. Pentru a crea acest film de 300 metri, autorului i-a luat un an de zile!

Cuprins 1 Primul desen animat păstrat 2 Rezumatul filmului 3 Aprecieri din presă 4 Vezi şi 5 Note

[modifică] Primul desen animat păstrat

Ca personaj în caricaturi, Haplea şi prietenii săi (Coana Frosa, Hăplina şi Hăplişor) au apărut în mai multe reviste, din 1924 până în 1970. S-au publicat chiar şi unele albume cu el.

Marin Iorda este creatorul primul desen animat păstrat în Arhiva Naţională de Filme, este vorba de "Haplea" (1927). Cu ajutorul unui aparat de filmat Charles Urban & Co., cumpărat de la Aurel Petrescu, Marin Iorda a realizat "Haplea", primul desen animat românesc păstrat, pornind de la figura personajului similar pe care îl lansase în benzi desenate umoristice în revista "Dimineaţa copiilor". Filmul de animaţie "Haplea" a fost desenat de Marin Iorda pe scenariile lui Nicolae Batzaria.

Câteva pagini de manuscris, un fel de "jurnal de creaţie" al autorului, vorbesc de la sine despre migala muncii la acest film:

"Încet-încet, vrafuri de desene se ridicau în jurul meu. Haplea mergea, Haplea fugea, Haplea e supărat. Alături de el, îşi făceau apariţia alte figuri: Căţeluşul Zdup, gâsca cea prostuţă, Privighetoarea, Cioara, Cobzarul, Ţambalagiul, Frosa, Popa Clondir, Naşul şi Naşa. De asemenea se întruchipau în părţile lor caracteristice trenul în mers, poduri, aeroplanul lui Lindberg, automobilul. Problemele ce mi se ridicau nu erau dintre cele mai uşoare, dar mă interesau cu atât mai mult: mersul omului, mersul câinelui, zborul păsărilor şi al avionului, fuga automobilului. Toate acestea trebuiau studiate, calculate şi realizate în funcţie de depărtare, de viteză, de unghiul optic sub care erau văzute şi redate."

Dificultăţile tehnice şi materiale au fost şi ele evocate:

"Am adunat de ici, de colo, bani pentru a cumpăra un vechi aparat de luat vederi, nu mai mare decât o valiză: marca «Urban», un adevărat strămoş. [...] Două mese suprapuse, pentru turnare. Pe masa de deasupra, bătrânul «Urban». Pe cea de dedesubt, platoul, pe care îmi voi aşeza personajele. O gaură în masa de deasupra îmi va permite să fixez obiectivul în aşa fel ca să pot privi drept la mijlocul mesei de jos, scuzaţi... al platoului."

La sfârşitul filmului, autorul a avut ideea să apară însuşi în faţa camerei, arătând spectatorilor, pe viu, cum îşi creează eroul; stând de vorbă cu el şi dându-i drumul "în viaţă".

Spre deosebire de Păcală (un alt personaj de desen animat din acei ani), care era un personaj preluat din folclorul românesc, personajul Haplea era un personaj care a intrat în folclor datorită popularităţii benzilor desenate şi figurii sale de naiv contemporan. Peripeţiile lui Haplea şi ale familie sale - Coana Frosa, Haplina şi Hăplişor - au apărut in mai multe reviste pentru copii, între anii 1924 şi 1970. Un alt desenator, Pascal Rădulescu, a publicat între anii 1938 şi 1940 "Peripeţiile lui Haplea“ sub pseudonimul Moş Nae.

Dificultăţile ivite în timpul şi după realizarea filmului "Haplea" l-au făcut pe Iorda să renunţe la o continuare. A mai realizat, în anul 1936, doar nişte diagrame animate pentru filmul profesorului Dimitrie Gusti, prezentat la pavilionul românesc al Expoziţiei internaţionale de la Paris din anul următor.

[modifică] Rezumatul filmului

După ce a mers peste 100 kilmoteri pe jos cu traista-n băţ, Haplea ajunge în satul Hăpleşti. Aici o cunoaşte la o fântână pe Coana Frosa, văduva lui Niţă Chioru, mort de înghesuială la pomană, se îndrăgostesc şi se căsătoresc. Naşii sunt Siţa Boloboc, moaşă cu diplomă în Tirchileşti şi Nae Afumatul, angrosist de coloniale în Bariera Moşilor, iar preotul este Popa Clondir.

Haplea şi Coana Frosa au apoi doi copii: Hăplina şi Hăplişor.

Personajele principale care apar în film sunt următoarele:

• Haplea
• Coana Frosa - soţia lui Haplea
• Hăplina - fetiţa lui Haplea şi a Coanei Frosa
• Hăplişor - băieţelul lui Haplea şi a Coanei Frosa
• căţelul Zdup

[modifică] Aprecieri din presă

Prezentăm mai jos o apreciere din presa vremii:

"Regia şi decupajul, diversele planuri precum şi montarea sunt admirabile. Aventurile lui Haplea pe ecran au făcut senzaţie în sală, căci nu era spectator care să nu cunoască acest erou din cărţi sau reviste. El a descreţit fruntea spectatorilor, obţinând un viu succes (s.a.), care de bună seamă revine lui Iordache, talentat desenator."

O altă apreciere citată este din Revista Cinema din anul 1987:

"Fără a exagera câtuşi de puţin, afirmăm că este primul film românesc de acest gen care stă aproape pe acelaşi nivel cu desenele animate străine. Figurile atât de populare ale lui Haplea, Frosa şi căţelul Sdup, cunoscute din cărţi şi reviste, se mişcă de data aceasta pe ecran în scene amuzante şi hazlii." (Revista Cinema, 1987) ^[1]

[modifică] Vezi şi

• Fragmentul aflat pe pagina A.N.F.

[modifică] Note

1. ↑ Haplea (1927)

Personaje din desenele animate româneşti
	Păcală şi compania (A. Petrescu) • Haplea • Omuleţul lui Gopo • Pătrăţel şi Pata de cerneală • Dixy şi Doby • Mihaela şi Azorel • Formica • Robinson Crusoe şi prietenii săi • Miaunel şi Bălănel • Buldogul Manole • Motanul Pusy • Maimuţoiul Monk • Lupul Volf • Ionuţ • Puiul cu chitara • Penelopa şi Ulise • Temerarii de la scara 2 • Roboţel şi Creionel • Pic şi Poc • Oache, Scăpărici şi Omide • Cei trei prieteni • Bobo • Personajele din "Aventuri submarine" • Eroii misiunii spaţiale Delta • Pin-Pin • Şoriceii muşchetari • Personajele din "Novăceştii" Articol principal: Filmul românesc de animaţie