Marin Iorda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Regizorul Marin Iorda.

Marin Iorda (pe numele real Marin Iordache) (n. 1 septembrie 1901, Bucureşti; d. 25 iunie 1972, Bucureşti) a fost un regizor, scenarist şi actor român. A lucrat de asemenea şi ca scriitor, pictor, grafician şi om de teatru.

Cuprins

1 Biografie
2 "Haplea" (1927) - cel mai vechi film românesc de animaţie păstrat
3 Activitatea ulterioară
4 Filmografie
5 Note
6 Legături externe

[modifică] Biografie

Marin Iorda s-a născut la data de 1 septembrie 1901 în oraşul Bucureşti, având numele real de Marin Iordache. În anul 1914 devine colaborator al "Revistei copiilor şi a tinerimii", editată de către C. G. Costa-Foru, trimiţând poezii, poveşti, glume, anecdote şi jocuri distractive. La această revistă colaborau pe atunci Elena Farago, I.C. Vissarion, Ion Pas, Victor Eftimiu şi alţii.

După război, este angajat ca ilustrator şi grafician în redacţia "Revistei copiilor şi a tinerimii". Alături de el s-au alăturat revistei scriitori ca Ion Slavici, Ion Agârbiceanu sau Victor Ion Popa. Peste câţiva ani, a început colaborarea la "Adevărul literar".

În anul 1919 a intrat prin concurs la Şcoala de belle-arte din Bucureşti, avându-i ca profesori pe Dimitrie Paciurea şi Frederik Storck. Profesând de nevoie gazetăria, Iordache a oscilat între proza cotidiană şi desen. În anul 1924, odată cu lansarea revistei "Dimineaţa copiilor", Iordache (cunoscut sub pseudonimul Iorda) începe să creioneze un personaj de benzi animate numit Haplea, după scenariul lui Nicolae Batzaria (1874-1952).

Începând din anul 1924, lucrează şi ca scenograf şi regizor de teatru, fiind adus de către Victor Ion Popa, care-l cunoştea pe Iorda.

[modifică] "Haplea" (1927) - cel mai vechi film românesc de animaţie păstrat

Haplea

Marin Iorda este creatorul celui mai vechi film de desene animate românesc păstrat în Arhiva Naţională de Filme. Este vorba de "Haplea" (1927). Cu ajutorul unui aparat de filmat Charles Urban & Co., cumpărat de la Aurel Petrescu, Marin Iorda a realizat "Haplea", primul desen animat românesc păstrat, pornind de la figura personajului similar pe care îl lansase în benzi desenate umoristice în revista "Dimineaţa copiilor". Filmul de animaţie "Haplea" a fost desenat de Marin Iorda pe scenariile lui Nicolae Batzaria.

Spre deosebire de Păcală (un alt personaj de desen animat din acei ani), care era un personaj preluat din folclorul românesc, personajul Haplea era un personaj care a intrat în folclor datorită popularităţii benzilor desenate şi figurii sale de naiv contemporan. Peripeţiile lui Haplea şi ale familie sale - Coana Frosa, Hăplina şi Hăplişor - au apărut in mai multe reviste pentru copii, între anii 1924 şi 1970. Un alt desenator, Pascal Rădulescu, a publicat între anii 1938 şi 1940 "Peripeţiile lui Haplea“ sub pseudonimul Moş Nae.

Dificultăţile ivite în timpul şi după realizarea filmului "Haplea" l-au făcut pe Iorda să renunţe la o continuare. A mai realizat, în anul 1936, doar nişte diagrame animate pentru filmul profesorului Dimitrie Gusti, prezentat la pavilionul românesc al Expoziţiei internaţionale de la Paris din anul următor.

[modifică] Activitatea ulterioară

Portiţa deschisă de către Haplea spre arta cinematografică, l-a determinat pe Iorda să încerce să realizeze şi alte genuri de film artistic. În anul 1928, realizează în decurs de trei săptămâni, filmul de scurtmetraj "Aşa e viaţa", la care este regizor, scenarist şi interpret. Aceasta este o comedie care reuşeşte să îmbine scheciurile de inspiraţie hollywoodiană cu tipologia fanfaronului bucureştean Mitică, lansat de dramaturgul I. L. Caragiale. În acest film jucau actorii Jean Georgescu, Marin Iorda şi Mady Stratt. ^[1]

Marin Iorda mai are două încercări de regizare a două filme de lungmetraj de această dată. Fimul "Focuri sub zăpadă" (1941) era un film poliţist după scenariul literar al lui Victor Ion Popa şi în el jucau actori ca Irina Răchiţeanu, Aurel Rogalski, Dan Demetrescu, George Damian etc. Când toate scenele de exterior fuseseră deja filmate, producătorul filmului a decis însă să-şi investească banii în alte afaceri mai profitabile, filmul rămânând neterminat. ^[2]

Scrie apoi scenariul filmului pentru copii "Cetatea fermecată" (1945), după piesa Ocheşel şi Bălăior, jucată pe scena teatrului din strada Uranus. Şi de această dată, filmul pe care îl şi regizase, deşi era realizat în proporţie de mai mult de trei sferturi, a fost abandonat tot din motive financiare. În acest film jucau Tony Zaharian, Mircea Lupu, Samy Wassman etc.

În paralel cu aceste activităţi, Iorda a lucrat şi ca gazetar, iar mai târziu ca director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov. El s-a remarcat şi ca prozator, scriind literatură pentru copii, printre care amintim: "Oameni în cătuşe de aur" (1946), "Alte păţanii şi năzdrăvănii", "Meşterul strică şi alte povestiri" etc.

Marin Iorda a lucrat apoi ca regizor artistic la Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti, participând la regizarea printre altele a pieselor: "Vinovaţii fără vină" de A.N. Ostrovschi (1951), "Plicul" de Liviu Rebreanu (1956) şi "Doctor în filosofie" de Branislav Nusici (1957).

Scriitorul şi omul de teatru Marin Iorda a decedat la data de 25 iunie 1972 în Bucureşti.