Iernut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
| Amplasare | |||||
| Ţară | România | ||||
| Judeţ | Mureş | ||||
| Atestare documentară | 1257 | ||||
| Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]]) | 9.523 (2002) | ||||
| Suprafaţă | 106,36 km² | ||||
| Densitatea populaţiei | 89 loc./km² | ||||
| Altitudine | m n.m. | ||||
| Localităţi suburbane |
{{{componenţă}}} | ||||
| Primar | Vasile Cornea |
||||
| Sit web | ro Site oficial al primăriei | ||||
 |
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul judeţului | |||||
| [[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Iernut]] | |||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||
Iernut (în maghiară Radnót, în germană Radnuten) este un oraş în judeţul Mureş, Transilvania, România. Sate componente ale oraşului sunt: Cipău, Deag, Lechinţa, Oarba de Mureş, Porumbac, Racameţ, Sălcud şi Sfântu Gheorghe.
Oraşul este situat în vestul judeţului, pe râul Mureş, pe DN13 la 2 kilometri de intersecţia acestuia cu DN14A.
[modifică] Istoric
Atestat documentar din anul 1257 cu numele de Ranoltu. Pe situl oraşului s-au găsit vestigii ale unei colonii romane. În urma săpăturilor arheologice s-au descoperit unele fragmente ceramice aparţinând epocii neolitice (4500-2500 i.e.n.) În pofida existenţei dovezilor arheologice de necontestat din perioadele anterioare, cel mai vechi document scris care s-a păstrat datează abia din anul 1257.
[modifică] Populaţie
La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 9.523 de locuitori, dintre care 7.229 români, 1.426 maghiari, 852 ţigani, 12 germani şi 4 de alte naţionalităţi.
La alegerile locale din 2004 a fost ales primar Vasile Cornea (PSD).
[modifică] Obiective turistice
- Biserică reformată edificată în stil gotic între 1486-1593. În cimitirul bisericii se găsesc vechi pietre funerare.
- Castelul Kornis - Rakoczi - Bethlen din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist (1545). Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul Renaşterii . Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, după planurile arhitectului veneţian Agostino Serena. Edificiul îmbină elemente ale goticului târziu cu elemente renascentiste. A funcţionat o bună perioadă de timp ca liceu agricol dar în prezent este lăsat în voia sorţii,nemaiocupăndu-se nimeni de el.
Iernut | Luduş | Miercurea Nirajului | Reghin | Sărmaşu | Sângeorgiu de Pădure | Sighişoara | Sovata | Târgu Mureş | Târnăveni | Ungheni
