Insulele Mariana de nord

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Commonwealth of the Northern Mariana Islands
Sankattan Siha Na Islas Mariånas


Steag	Stemă

Imn naţional: Gi Talo Gi Halom Tase (în Chamorro)
Satil Matawal Pacifico (în Carolinian)]]

Capitală Saipan
15°11′N 145°45′E

Oraş principal Saipan

Limba oficială engleză, chamorro, carolinian

Sistem politic teritoriu neîncoporat SUA

- Preşedinte George W. Bush

- Guvernator Benigno R. Fitial

Suprafaţă

- Total 477 km² km² (Locul 195º)

- Apa (%) neglijabil

Populaţie

- {{{an}}} 80.801 loc. (Locul 198º)

- Densitate 168/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $ (neclasatº)

- Per capita $

Monedă

Dolar american (USD)

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar UTC + 10

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet

.mp

Prefix telefonic ++1 670

Insulele Mariana de nord aparţin SUA cu excepţia insulei Guam şi fac parte din grupa Insulelor Mariane situate în Oceanul Pacific de nord. Numele oficial al insulelor Commonwealth al Marianelor de Nord (engl. the Commonwealth of the Northern Mariana Islands).

[modifică] Geografie

Această regiune are 16 insule ce se întind pe o suprafaţă de 500 km, din cele 16 insule mai importante sunt [insulă|[insula]] Tinian, Saipan, şi Rota.

[modifică] Populaţie

Din numărul populaţiei 86 % nu au limba engleză ca limbă maternă ci vorbesc limbile uzuale din Micronezia şi Polinezia.

[modifică] Istoric

In anul 1521 descoperă insulele Magellan ca primul european, denumindu-le slas de Ladrones (insulele hoţilor) deoarece băştinaşii au furat diferite obecte de pe corăbiile portughezilor. Insulele vor intra sub stăpânire spaniolă din anul 1667 fiind denumite după numele reginei Maria Ana de Austria soţia regelui Filip IV al Spaniei.
După războiul americano-spaniol cedează Spania partea sudică a insulelor SUA iar partea nordică o vinde la data de 12 februarie 1899 Germaniei.
După primul rărboi mondial trec insulele sub control japonez, iar după al doilea război mondial prin hotărârea ONU insulele vor fi sub controlul SUA, din anul 1978 sunt considerate state asociate iar partea nordică cu excepţia insulei Guam devine "dependent territory" fiind sub controlul direct al sistemului colonial al SUA având o autonomie limitată, aici aflându-se o bază militară impotantă americană. Din anul 1975 sunt Insulele Mariana de nord încadrate în Commonwealth (înseamnă o confederaţie de state unite din fostele colonii) (în limba engleză „Commonwealth“ înseamnă bunăstare iar în acest context înseamnă o uniune politică benevolă de state suverane şi independente) cu o autonomie internă din anul 1986.

[modifică] Economie şi politică

Venitul economic principal provine din turism. Sistemul politic este compus dintr-un parlament compus din două camere, cu un senat cu 9 membri şi cameră reprezentativă compusă din 16 membri şi cu un guvernator ales. Cetăţenii de pe Insulele Mariana de nord nu au drept de alegători în SUA.

[modifică] Legături externe

Sursa=http://de.wikipedia.org/wiki/Nördliche_Marianen
Marianas Variety (Newspaper) (engl.)
Informationen der go:ruma
Angaben über die Nördlichen Marianen

v • d • m

Ţări şi teritorii în Oceania

	Australia	Australia · Insula Christmas · Insulele Cocos · Insula Norfolk
	Melanezia	Fiji · Noua Caledonie · Papua Noua Guinee · Insulele Solomon · Vanuatu
	Micronezia	Statele Federate ale Microneziei · Guam · Kiribati · Insulele Marshall · Nauru · Insulele Mariana de nord · Palau
	Polinezia	Samoa americană · Insula Clipperton · Insulele Cook · Polinezia franceză · Noua Zeelandă · Niue · Pitcairn · Samoa · Tokelau · Tonga · Tuvalu · Wallis şi Futuna