Mănăstirea Bistriţa (judeţul Neamţ)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mănăstirea Bistriţa din judeţul Neamţ se află în satul Bistriţa, comuna Alexandru cel Bun şi a fost zidită la 1406 de către Alexandru cel Bun, care a înzestrat-o cu sate, moşii şi odoare scumpe. Ştefan cel Mare a zidit un turn-paraclis ce se păstrează până astăzi, fiind cel mai vechi edificiu din incinta actuală. În 1546, Petru Rareş a renovat mănăstirea şi a construit un zid împrejurul ei. Tot el i-a dăruit satul Mojeştii cu tot cu venitul produs de acesta. La 1554, Alexandru Lăpuşneanu a renovat mănăstirea complet.
Mănăstirea Bistriţa are o foarte mare valoare istorică şi arheologică. Este zidită în stil bizantin, bogat ornată, având uşa de la intrare păstrată din momentul construirii fiind lucrată cu multă artă. Clopotniţa a fost construită de Ştefan cel Mare şi Sfânt la 1498. Se remarcă icoana Maicii Domnului, dăruită de Ana, mama lui Ioan Paleologu, împăratul Constantinopolului. Aici sunt înmormântaţi: Alexandru cel Bun, soţia lui Ana, Alexandru - fiul lui Ştefan cel Mare, Chiajna - soţia lui Ştefan Lăcustă, Anastasie - Mitropolitul Sucevei.
Acest articol legat de creştinism este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui!
