Masivul Ghiţu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Masivul Ghiţu face parte din ramura sudică a prelungirilor munţilor Făgăraş alături de masivele Cozia şi Frunţi. Este delimitat de Valea Limpedei (afluent pe stânga al Râului Argeş) la vest, Valea Vâlsanului la est, depresiunea Moliviş la nord şi de Subcarpaţii Argeşului (mai exact, dealul Chicera) la sud. Din punct de vedere geologic este format din roci sedimentare (gresii) şi roci metamorfice (gnaise). Înăltimea maximă este atinsă în vârful Ghiţu (cunoscut şi ca Ghiţu Mare sau Ghiţu Brădet), cu 1.622 m.
În imediata apropiere a Masivului Ghiţu se înalţă muntele Albina delimitat la est de valea Limpedei, la nord de depresiunea Moliviş, la vest de cheile râului Argeş, iar la sud de munceii Argeşului. Înălţimea maximă este atinsă în vârful Albina, cunoscut şi ca Acul Albinei cu 1372 m.
Munţi
- Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului: Munţii Bucegi · Munţii Leaota · Munţii Piatra Craiului
- Grupa montană Şureanu-Parâng-Lotrului: Munţii Căpăţânii · Munţii Cândrel · Munţii Latoriţei · Munţii Lotrului · Munţii Parâng · Munţii Şureanu
- Grupa montană Retezat-Godeanu: Munţii Cernei · Munţii Godeanu · Munţii Mehedinţi · Muntele Mic · Munţii Retezat · Munţii Ţarcu · Munţii Vâlcan
- Grupa montană Iezer-Păpuşa-Făgăraş: Masivul Cozia · Munţii Făgăraş · Munţii Frunţii · Masivul Ghiţu · Munţii Iezer-Păpuşa · Munţii Ţaga
Obiective turistice
Carpaţii României:
- Vestici Interiori · Vestici Exteriori · Nord-Estici Interiori · Nord-Estici Exteriori · Estici Interiori · Estici Exteriori · Alpii Transilvani · Munţii Apuseni · Sud-Vestici · Podişul Transilvaniei · Carpaţii Serbiei