Munţii Retezat
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Munţii Retezat fac parte din Carpaţii Meridionali, grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Se înalţă între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg şi între două râuri importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord şi est şi Jiul de Vest, care îi delimitează la sud. Sunt înconjuraţi de Munţii Ţarcu la vest, Munţii Godeanu, la sud-vest şi Munţii Vâlcan, la sud.
Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din roci cristaline şi se numeşte Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat şi în mase mai importante de calcare, se numeşte Retezatul Mic. ele se unesc în apropierea lacului Bucura.
Cuprins |
[modifică] Descriere
[modifică] Descriere generală
Cel mai înalt vârf, Peleaga, are 2509 metri altitudine, fiind al şaselea vârf din România. Alte vârfuri importante sunt: Zlata (2142 m), Şesele (2278 m), Judele (2334 m), Bucura (2433 m), Păpuşa (2508 m, al şaptelea vârf din România), Vârful Mare (2463 m) şi alte 60 de piscuri cu peste 2.200 metri altitudine. Cel mai reprezentativ vârf din zonă a dat nume masivului: Retezat (2482 m).
Cel mai variat şi spectaculos relief a fost creat de modelarea glaciară şi periglaciară: se pot observa imense circuri, văi ce trădează prezenţa unor gheţari cu lungimi apreciabile, mase de grohotiş. Aici se află cele mai multe lacuri glaciare din România, adică 82. Cel mai întins lac glaciar din România se află aici - Bucura (8,5 ha), de asemenea cel mai adânc - Zănoaga (29 m).
Aici se află şi cel mai mare parc naţional din România, Parcul Naţional Retezat, înfiinţat în 1935 şi având 20.100 ha, în centrul său găsindu-se Rezervaţia Ştiinţifică Zlătuia, având 3.700 ha. Printre speciile de plante ocrotite în acest parc naţional, întâlnim: macul galben de munte, arginţica, sângele voinicului, ghinţura, crinul galben. Dintre animale, ocrotite sunt capra neagră, cocoşul de munte şi ursul brun carpatin şi a fost populată marmota.
[modifică] Căi de acces
Calea ferată electrificată Târgu Jiu - Petroşani - Simeria, coborâre în staţiile Pui, Râuşor, Băeşti, Ohaba de sub Piatră şi Subcetate.
Dinspre Depresiunea Petroşani, acces pe linia ferată Petroşani - Lupeni.
Din Ohaba de sub Piatră se face drum spre Nucşoara - Cârnic, 19 km. Acest drum facilitează accesul la cabanele Cascada (Cârnic), Pietrele şi Genţiana.
Din Uricani - Câmpu lui Neag, se continuă un drumul forestier spre cabanele Cheile Butei şi Buta.
Există şi alte căi de acces, mai puţin folosite de turişti.
[modifică] Cabane
- Cabana Pietrele, 1480 m altitudine, pe Valea Stânişoara, având aproximativ 150 locuri.
- Cabana Genţiana (1670 m), cu 30-70 locuri, pe Valea Pietrele.
- Cabana Cascada (980 m), situată în zona Cârnic, cu 35 locuri.
- Cabana Gura Zlata (775 m), cu circa 100 locuri, pe valea Râului Mare.
- Cabana Buta (1580 m), cu circa 30 locuri.
- Cabana Baleia (1410 m), cu circa 50 locuri.
- Cabana Cheile Butei (900 m), cu 28 locuri.
[modifică] Vezi şi
- Munţii Carpaţi
- Transfăgărăşan
- Lista grupelor muntoase din Carpaţii Meridionali
- Lista grupelor muntoase din Carpaţii Occidentali
- Lista grupelor muntoase din Carpaţii Orientali
- Listă a vârfurilor muntoase din România după înălţimea lor
Munţi
- Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului: Munţii Bucegi · Munţii Leaota · Munţii Piatra Craiului
- Grupa montană Şureanu-Parâng-Lotrului: Munţii Căpăţânii · Munţii Cândrel · Munţii Latoriţei · Munţii Lotrului · Munţii Parâng · Munţii Şureanu
- Grupa montană Retezat-Godeanu: Munţii Cernei · Munţii Godeanu · Munţii Mehedinţi · Muntele Mic · Munţii Retezat · Munţii Ţarcu · Munţii Vâlcan
- Grupa montană Iezer-Păpuşa-Făgăraş: Masivul Cozia · Munţii Făgăraş · Munţii Frunţii · Masivul Ghiţu · Munţii Iezer-Păpuşa · Munţii Ţaga
Obiective turistice
Carpaţii României:
- Vestici Interiori · Vestici Exteriori · Nord-Estici Interiori · Nord-Estici Exteriori · Estici Interiori · Estici Exteriori · Alpii Transilvani · Munţii Apuseni · Sud-Vestici · Podişul Transilvaniei · Carpaţii Serbiei
| Vârfuri muntoase din România |
|---|
| Vârfuri de peste 2500 de metri
Vârful Moldoveanu - Vârful Negoiu - Vârful Viştea Mare - Vârful Călţun-Lespezi - Vârful Parângul Mare - Vârful Păpuşa (Retezat) - Vârful Peleaga - Vârful Vânătoarea lui Buteanu - Vârful Omu (Bucegi) - Vârful Dara |
| Vârfuri între 2.401 şi 2.500 metri
Roşu - Gemănarea - Stoiniţa - Cârja - Iezerul Mare |
| Vârfuri între 2.301 şi 2.400 metri |
| Vârfuri între 2.201 şi 2.300 metri
Gugu - Cindrel - La Om |
| Vârfuri între 2.101 şi 2.200 metri
Căleanu - Vârful Leaota - Nedeia - Vârfu lui Pătru |
| Vârfuri între 2.001 şi 2.100 metri
Pietrosul Călimanilor - Bora |
