Mediaş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mediaş


stemă	amplasare

Amplasare

46°9′52.5″N, 24°21′34″E

Ţară

România

Judeţ

Sibiu

Atestare documentară

1267

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

55.153 (2002)

Suprafaţă

62,62 km²

Densitatea populaţiei

881,55 loc./km²

Altitudine

330 m n.m.

Localităţi
suburbane

Ighişu Nou

Primar

Daniel Thellmann, F.D.G.R.

Sit web

ro Pagina Primăriei

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Mediaş]]

Harta administrativă a oraşului

Centrul istoric

Mediaş (germană Mediasch, maghiară Medgyes) este un municipiu şi al doilea oraş ca mărime din judeţul Sibiu, Transilvania, România. Are o populaţie de 55.203 locuitori (martie 2002).

[modifică] Aşezare geografică

Municipiul Mediaş este aşezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanţă de 39 km de Sighişoara şi 41 km de Blaj. La 18 km de Mediaş se găseşte staţiunea balneoclimaterică Bazna, atestată documentar din anul 1302. Staţiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral şi sare de Bazna. Distanţa din Mediaş până în municipiul reşedinţă de judeţ Sibiu măsoară 55 km.

[modifică] Demografie

Conform datelor recensământului din 2002, populaţia Mediaşului este de 55.153 iar din punct de vedere etnic erau: 45.376 români, 6.554 maghiari, 1.959 rromi, 1.150 germani, 114 alte naţionalităţi.

[modifică] Istoric

În secolul al XII-lea şi al XIII-lea regii Ungariei au aşezat în zona Mediaşului colonişti germani, cunoscuţi sub numele de saşi. În anul 1318 saşii din Mediaş şi cei din Şeica Mare au fost scutiţi de obligaţia de a participa la oastea regală, obţinând totodată şi unele privilegii fiscale. La 1402 regele Sigismund de Luxemburg a eliberat scaunele Mediaş şi Şeica de sub jurisdicţia comitelui secuilor.

Prima biserică românească din Mediaş a fost ridicată în anul 1826 prin eforturile episcopului greco-catolic Ioan Bob, cel care tot atunci a înfiinţat şi prima şcoală românească din oraş.

În anul 2000 a fost ales primar Teodor Plopeanu (din partea Alianţei pentru România, o grupare dizidentă desprinsă din PDSR). Ulterior acesta s-a înscris în PDSR, rebotezat PSD, fiind în prezent consilier judeţean al acestei formaţiuni.

La alegerile locale din 2004 a fost ales primar Daniel Thellmann, din partea FDGR.

[modifică] Monumente

Un oraş pitoresc în care se simte îmbinarea dintre vechi şi nou, cu o alternanţă de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist şi neoclasic, la baroc şi secession (Jugendstil). "Civitas Mediensis" şi-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri şi bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porţi principale şi 4 secundare de acces în vechea cetate. Biserica fortificată Sfânta Margareta deţine un ansamblu valoros de picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indică fazele lunii. Această biserică este importanţă şi pentru că aici a fost închis domnitorul Tării Româneşti, Vlad Ţepeş, în anul 1476, în urma unui conflict cu regele Ungariei, Matei Corvin. Tot aici principele transilvănean Ştefan Báthory a fost ales în funcţia de rege al Poloniei. Centrul istoric al oraşului Mediaş apare ca un muzeu în aer liber. Monumentele medievale din piaţa castelului sunt unice în Transilvania. Oraşul are o vechime de peste 7 secole, fiind menţionat pentru prima dată, într-un document istoric în anul 1267, astfel fiind unul din cele mai vechi oraşe ale României. Printre obiectivele turistice, putem menţiona Turnul Croitorilor, Turnul Trompetilor, Turnul Clopotelor, Casa Schuller (1588). Complexul Arhitectural Franciscan include biserica şi mănăstirea franciscană, care, în jurul anului 1444, au fost construite de ordinul franciscan. Complexul adăposteşte exponate de mare valoare: tezaurul de la Şeica Mică, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramică populară.

Undeva, în paginile romanului "Dracula", scriitorul irlandez Bram Stoker aminteşte că, la nunta contelui valah, vinul a fost "cel auriu de Mediaş". Mediaşul şi împrejurimile lui sunt şi azi cunoscute, dată fiind faima vinurilor vechi de Târnave, simbol al stemei oraşului, zona fiind supranumită în vechime "Ţara Vinului" sau "Weinland", aşa cum apare în harta umanistului Johannes Honterus (sec. XVI).

[modifică] Industria

Mediaşul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). În secolul al XIX-lea, vechile centre meşteşugăreşti de aici s-au transformat în fabrici şi s-au produs aici primul cristal şi primul email românesc.