Mircea Dumitru
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mircea Dumitru (n. 14 iulie 1960) este un filozof român, profesor de logică la Facultatea de Filozofie la Universitatea din Bucureşti, în prezent decan al facultăţii.
Cuprins |
[modifică] Biografie
- 1979 absolvent al Liceului de muzică nr. 1, Bucureşti
- 1981 - 1985 Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucureşti
- 1994 - 1998 Ph.D. student, Tulane University, New Orleans, SUA
- 1998 Doctor în Filosofie, Universitatea Bucureşti; lucrarea Lois crede că. Neo-fregeanism şi neo-russellianism în semantica atribuirii de atitudini propoziţionale şi a referinţei directe. (conducător ştiinţific Ştefan Georgescu)
- 1998 Ph.D. Tulane University, New Orleans; lucrarea On Incompleteness in Modal Logic. An Account Through Second-Order Logic (conducător ştiinţific Graeme Forbes)
- 2000 - prezent: Decan al Facultăţii de Filozofie, Universitatea din Bucureşti
- 2004 - prezent: Profesor universitar, Facultatea de Filozofie, Catedra de Filosofie Teoretică şi Logică din Universitatea din Bucureşti
[modifică] Operă
[modifică] Cărţi
- On Incompleteness in Modal Logic. An Account through Second-Order Logic, UMI, A Bell & Howell Information Company, 300 North Zeeb Road, Ann Arbor, MI 48106-1346, USA, 1998
- Logică şi argumentare, manual pentru licee (co-autor P. Bieltz), Editura ALL, Bucureşti, 1999
- Modalitate şi incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior (cuvânt înainte de Graeme Forbes, şi postfaţă de Melvin Fitting), Editura Paideia, Bucuresti, 2001
- Explorări logico-filosofice (postfaţă de Sorin Vieru), Editura Humanitas, Bucureşti, 2004.
[modifică] Studii
- Aspecte epistemologice ale axiomatizării, în Istoria şi filosofia ştiinţei, Editura Universităţii, Iaşi, 1982, pp. 136 - 147.
- Teoria ştiinţifică relaţiile interteoretice. Studiu de caz, în Istoria şi filosofia ştiinţei, Editura Universităţii, Iaşi, 1988, vol. 2, pp. 655 - 663.
- Argumente pentru o teorie unificată a dinamicii cunoaşterii ştiinţifice, în Istoria şi filosofia ştiinţei, Editura Universităţii, Iaşi, 1988, vol. 2, pp. 741 - 747.
- Logica modală ca logică de ordin superior, în Itinerarii logico-filosofice editori Valentin Mureşan şi Mircea Dumitru, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004, pg. 178-200.
[modifică] Articole
[modifică] Traduceri
- L. Laudan, Perspectivă critică asupra axiologiei şi metodologiei realiste (coord. Angela Botez) , Editura Politică, Bucureşti, 1988, pp. 89 - 115.
- Robert Nozick, Filosofie coercitivă şi pluralism filosofic, în Filosoful Rege , Editura Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 180 - 196.
- Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, (Bucureşti: Editura �Humanitas�, 1993), în colaborare cu M. Flonta şi A. P. Iliescu.
- Robert Nozick, Anarhie, stat şi utopie, Editura Humanitas, Bucureşti 1997
- R. J. Bogdan, Temeiuri ale cunoaşterii: cum modelează comportamentul teleologic mintea, Editura ALL, Bucureşti, 1998
- Saul Kripke, Numire şi necesitate, Editura ALL, Bucureşti 2001
- Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001, în colaborare cu M. Flonta.
- Ludwig Wittgenstein, Cercetări filosofice, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004, în colaborare cu M. Flonta.
- Graeme Forbes, Esenţă individuală şi vaguitate, în volumul Itinerarii logico-filosofice, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004, pg. 215-234.
[modifică] Premii
- Premiul Mircea Florian al Academiei Române pentru lucrarea Modalitate şi incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior