Orbiter
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Orbiter este un simulator de zbor spaţial gratuit pentru Windows creat de Dr Martin Schweiger, specialist in computere la University College, Londra. Prima versiune a apărut pe 27 noiembrie 2000, simulatorul ajungând în prezent la versiunea 060929 (29 septembrie 2006).
Cuprins |
[modifică] Despre simulator
Orbiter este un simulator de zbor spaţial, care permite entuziaştilor zborurilor spaţiale să işi realizeze visul de a zbura. Deşi Orbiter nu este eliberat sub o licenta tip open source, autorul reţinându-şi codul sursa, un mare număr de utilizatori contribuie la dezvoltarea proiectului prin numeroase addon-uri si documente. În simulator, accentul cade asupra pilotării unei nave spaţiale, fie ea ficţionala sau nu. Utilizatorul poate străbate sistemul solar cu ajutorul a numeroase nave, printre care se numără naveta spaţiala americana Atlantis sau nava SF Delta-glider, "mascota" programului.
Orbiter este capabil să recreeze zboruri spaţiale care au făcut istorie, precum cele din programul Apollo. Este bine ca începătorii să înveţe să zboare cu navele fictive, care sunt capabile de acceleraţii mari si permit călătorii rapide între planete. Singurii parametri care definesc un motor sunt acceleraţia pe care o poate crea şi rata de consum a combustibilului, putându-se astfel simula orice, de la pânze solare, motoare de rachetă obişnuite, până la nave cu motoare ionice dintr-un viitor îndepărtat. Orice tip de zbor poate fi simulat, de la planarea in atmosfera Pământului sau a lui Marte până la zboruri suborbitale şi călătorii interplanetare. De asemenea, simulatorul permite andocarea cu o Staţia Spaţiala Internaţională (sau orice altă navă), sau se poate simula recuperarea unui satelit. Cu ajutorul addon-urilor utilizatorul isi poate construi propria staţie spatială.
Sistemul solar din Orbiter este format din Soare si cele 8 planete. Pluto, asteroizii sau cometele nu sunt incluse in distribuţia de bază, dar pot fi adăugaţi cu ajutorul addon-urilor. Deşi Orbiter deţine o bază de date cu 100.000 de stele, acestea au un scop pur decorativ, călătoriile interstelare neputând fi simulate deocamdată în Orbiter.
Pentru a se putea orienta in vastitatea spatiului, utilizatorul are la îndemână "modul planetariu", in care se pot vizualiza coordonatele ecliptice şi celeste, alături de o hartă a constelaţiilor şi alte indicii. Apoi, etichetele care identifică un anumit obiect din sistemul solar pot fi setate sa apară doar de la o anumită distanţa faţa de obiect, in funcţie de tipul acestuia. Un ultim artificiu ar fi poziţionarea acestor etichete pe suprafaţa unei planete, putând fi vizualizate astfel aspecte interesante (geografice, geologice etc.)
Dupa cum însusi autorul lui declară, Orbiter tinde să fie un simulator cât mai realist, diferit de jocurile gen "arcade". Mişcarea planetelor şi a sateliţilor lor, efectele gravitaţionale, spaţiul şi zborul atmosferic sunt modelate adecvat. Fizica spaţiala şi mecanica orbitală pot fi complicate, iar "panta" invăţării poate fi foarte abruptă pentru cei neobişnuiţi cu fizica sau cu simulatoarele de zbor. Pentru că simulatorul are la bază fizica newtoniană, călătoria cu viteza luminii nu ţine cont de efectele relativiste. În plus, unele experimente au aratat că programul devine mai puţin stabil la asemenea viteze exorbitante, imposibil de atins cu mijloacele actuale.
În Orbiter, interfaţa cu utilizatorul se realizează cu ajutorul afişajelor multifuncţionale (abrevierea engleză este MFD - Multi Functional Display) şi un HUD (linii virtuale, paralele, asemănătoare cu afişajul dintr-un avion modern de vânătoare). MFD-urile permit vizualizarea diferitelor instrumente, in functie de necesitatile utilizatorului (de exemplu, în atmosferă se pune pe MFD instrumentul "Surface", în orbită instrumentul "Orbit" etc). Acest mod de afişare are avantajul de a oferi un câmp vizual larg, neobstrucţionat. Pentru unele nave s-au realizat cockpit-uri (carlingi) 3D sau panouri instrumentale in 2D. Acestea din urmă permit utilizatorului să selecteze cu mouse-ul diferitele comenzi. Cockpit-ul virtual permite mişcarea capului şi vizualizarea bordului, oferind imagini unice.
[modifică] Sunet
Pachetul standard al Orbiter nu conţine sunet. Totuşi, acesta poate fi adăugat prin intemediul unui addon popular numit Orbiter Sound. Acesta adaugă sunetele specifice din cabină (transmisii radio, sunetele motorului ş.a.). Atunci când camera este externă, toate sunetele dispar (in spaţiu sunetul nu se poate propaga), un artificiu excelent.
[modifică] Nave
Distribuţia standard a Orbiter cuprinde atât nave reale cât şi fictive: Delta-glider şi Delta-glider-S, Shuttle-A, Shuttle-PB, Dragonfly, staţia lunara Lunar Wheel, Atlantis (nava spaţială), fosta staţie spaţiala MIR, ISS, , telescopul spaţial Hubble etc.
[modifică] Addon-uri
De-a lungul anilor Orbiter a atras un număr apreciabil de oameni, care se intâlnesc pe diferite forumuri. Deşi codul-sursă nu este divulgat, un API (Application Programming Interface) complex permite pasionaţilor să contribuie, prin addon-uri, la îmbunătăţirea experienţei în simulator. Multe nave spaţiale sunt astfel realizate: satelitul rusesc Vostok, misiunile Apollo, etc.